În România, tichetele de masă au devenit în ultimul deceniu unul dintre cele mai populare și eficiente beneficii extrasalariale. Atât angajații, cât și angajatorii apreciază acest instrument pentru impactul său pozitiv asupra bugetului personal și pentru avantajele fiscale pe care le oferă. În contextul economic actual, marcat de inflație ridicată și de presiuni salariale tot mai mari, evoluția valorii tichetelor de masă este un indicator relevant al modului în care statul și companiile reacționează la schimbările din piață.
1. Evoluție lentă între 2015 și 2021
În perioada 2015–2021, valoarea tichetelor de masă a crescut lent și adesea insuficient pentru a acoperi nevoile reale ale angajaților. Iată cum a arătat progresul valorii nominale maxime într-un interval de șapte ani:
- 2015 – 9,41 lei
- 2016 – 9,57 lei
- 2017 – 15,09 lei
- 2018 – 15,18 lei
- 2019 – 15,18 lei
- 2020 – 20,01 lei
- 2021 – 20,17 lei
Deși creșterea din 2017 a fost semnificativă în comparație cu anii anteriori, ritmul general a fost unul lent. Într-o perioadă marcată de inflație moderată, dar constantă, valoarea tichetelor de masă nu a ținut pasul cu scumpirea alimentelor de bază. În acest context, bonurile de masă au devenit un beneficiu mai degrabă simbolic decât eficient din punct de vedere economic.
2. Salturi rapide după 2022, pe fondul inflației
După 2022, pe fondul accelerării inflației alimentare și al crizelor economice consecutive (pandemie, creșteri de prețuri la energie și combustibili), autoritățile au început să majoreze valoarea nominală a tichetelor de masă într-un ritm mai alert:
- 2022 – 20,17 lei
- 2023 – 30,00 lei
- 2024 (ianuarie – septembrie) – 35,00 lei
- 2024 (din octombrie) – 40,00 lei
- 2025 (ianuarie – martie) – 40,18 lei
Această evoluție reflectă o schimbare clară de atitudine din partea decidenților, care au înțeles că tichetele de masă trebuie să ofere o acoperire reală a costurilor zilnice cu hrana. Creșterea de aproape 100% între 2022 și 2025 este una fără precedent și a dus la readucerea bonurilor de masă în centrul politicilor de beneficii oferite de companii.
3. Cum se stabilește valoarea tichetelor de masă?
Valoarea maximă a unui tichet de masă este stabilită prin Ordinul Ministerului Finanțelor, emis de două ori pe an, în baza prevederilor Legii nr. 165/2018 și a Hotărârii Guvernului nr. 1045/2018.
Potrivit articolului 33 din normele metodologice, indexarea valorii se face folosind indicele prețurilor de consum la mărfurile alimentare, comunicat oficial de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, statul ajustează valoarea tichetelor în funcție de scumpirile reale, ceea ce explică salturile mai frecvente din ultimii ani.
Este important de subliniat că suma stabilită reprezintă un plafon maxim, nu o obligație. Angajatorii pot alege să acorde bonuri de masă sub acest prag, în funcție de bugetul și politica internă.
4. Impactul creșterii asupra angajaților și angajatorilor
Pentru angajați, creșterea valorii tichetelor de masă înseamnă o putere de cumpărare mai mare, mai ales într-un context în care prețurile alimentelor au crescut considerabil. De exemplu, în 2025, un angajat care primește bonuri la valoarea maximă (40,18 lei) pentru 22 de zile lucrătoare, va încasa 883,96 lei/lună sub formă de tichete – un ajutor financiar semnificativ.
Pentru angajatori, acest beneficiu rămâne unul fiscal avantajos. Bonurile de masă:
- sunt scutite de contribuții sociale (CAS și CAM)
- se impozitează doar cu 10% impozit pe venit
- Se aplică CASS de 10%
- sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit
Prin urmare, oferirea tichetelor este mai eficientă din punct de vedere financiar decât o majorare salarială netă echivalentă.
Concluzie
În ultimii 10 ani, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 9,41 lei în 2015 la 40,18 lei în 2025, un salt de peste 325%. Această evoluție reflectă atât presiunile inflaționiste, cât și recunoașterea din ce în ce mai clară a rolului tichetelor în sprijinirea angajaților și în fidelizarea acestora.
Tichetele de masă nu mai sunt un „extra” simbolic, ci un instrument strategic de retenție, motivare și susținere financiară, care va continua să joace un rol important în dinamica pieței muncii din România.
