Plecarea românilor peste hotare au lăsat străzile uneia dintre cele mai înfloritoare comune din România aproape pustii. Investițiile în infrastructură sunt vizibile, casele sunt îngrijite, dar majoritatea locuitorilor care se mai află aici sunt vârstnici.
Carașova, aflată la 15 kilometri de Reșița, județul Caraș-Sevrin, este cunoscută ca fiind principala așezare românească locuită de croați. A fost fondată în Evul Mediu de o comunitate catolică de limbă croată, cunoscută sub numele de „carașoveni”, iar atestarea documentară, din 1333, a consemnat-o sub numele de Karasow, ca ulterior să primească și alte denumiri similare.
Amplasată la intrarea în Cheile Carașului, comuna (care cuprinde satele Carașova, Nermed și Iabalcea) oferă peisaje spectaculoase și beneficiază de investiții vizibile în infrastructură, dar chiar și așa mulți localnici au ales să plece în străinătate.
„Ce să facă, să se angajeze aici femeie de serviciu?”
La sfârșitul anilor ’80, Carașova număra aproape 4.000 de locuitori, iar astăzi populația a scăzut la aproximativ 2.529 de persoane. În trecut, bărbații munceau în uzinele și fabricile din Reșița sau în minele de cărbune de la Anina, iar femeile se ocupau de gospodărie: „Bărbații munceau la Reșița, la Anina. Femeile de aici aveau alt fel de ocupație. Se ocupau cu gospodăria, creșteau copii, țineau o vacă – două, trei porci. Nu aveau nici de lucru, nici școală nu prea se mai făcea din anii ‘60. Acum ce să facă, să se angajeze aici femeie de serviciu? Mai bine câștigă în Austria, îngrijind babe”, a spus Nicolae, un localnic, pentru Adevărul.
După anii ’90, restructurările industriale și lipsa locurilor de muncă au dus la exodul spre Occident. Plecările au început odată cu obținerea pașapoartelor croate, ca mai apoi majoritatea să migreze spre Austria:
„Multe familii originare din Carașova s-au stabilit în Austria, însă acest lucru s-a petrecut de mai mulți ani. Mai recent nu au mai plecat, iar unele familii și-au manifestat dorința de a se întoarce, deși nu avem această garanție că o vor face. Sunt femei care merg în Austria nu pentru a locui acolo, ci pentru a munci la îngrijirea persoanelor în vârstă”, a precizat primarul Ivan Hațegan.
Cei rămași astăzi aici sunt în mare parte vârstnici, iar tinerii care încă se află în activitate muncesc, în principal, în agricultură: „Dintre cei rămași, unii mai fac agricultură, dar sunt puțini. Mulți localnici au plecat în Occident, majoritatea în Austria, mai ales femeile”, a mărturisit localnica Maria Franț.
