Oamenii de știință de la KTH Royal Institute of Technology din Suedia au creat o hartă genetică care explică procesul prin care molidul norvegian — o specie critică pentru pădurile nordice — trece de la creștere la producerea conurilor reproductive. Studiul a identificat mai multe gene implicate în acest mecanism, inclusiv una nouă, DAL55, care joacă un rol esențial în transformare.
Cercetătorii au folosit o tehnologie denumită transcriptomică spațială pentru a analiza țesuturi de o grosime de doar 10 micrometri, permițând localizarea precisă a genelor active. Provocarea majoră constă în ciclul de viață lung al molizilor: perioada juvenilă durează peste 25 de ani, iar conurile se formează doar o dată la 3–5 ani, îngreunând studiile și ameliorarea genetică a speciei.
Rezultatele au implicații Practice pentru industrie. O mai bună înțelegere a mecanismelor moleculare care controlează formarea conurilor ar putea accelera dezvoltarea de soiuri de molid mai rezistente la schimbările climatice. Descoperirile contribuie și la înțelegerea evoluției plantelor cu semințe, explorând posibile legături ancestrale între coniferele și plantele cu flori. Studiul a fost publicat în revista Cell.
