Tone de alge marine împânzesc plajele de pe litoralul românesc, imagine cu care mulți turiști și localnici sunt deja obișnuiți. Puțini sunt cei care știu explicația din spatele acestui fenomen al naturii, pentru că da, cauza apariției lor face parte dintr-un proces amplu.
În fiecare an, zeci de tone de alge sunt aduse la țărmul mării, fenomen întâlnit cel mai frecvent pe litoralul românesc. Mulți români aleg să petreacă vacanța de vară pe litoralul bulgăresc sau pe malul însoritei Mări Mediterane, acolo unde apa este cristalină și incredibil de albastră.
Explicația experților este una clară. Dacă mulți se întreabă care este cauza apariției algelor mai mult pe țărmul litoralului românesc decât pe cel bulgăresc, specialiștii vin cu o lămurire științifică. Litoralul românesc se află mai aproape de locul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră, iar fluviul aduce nutrienți importanți cu care algele se hrănesc, acestea fiind cele mai cunoscute componente ale vegetației marine. În funcție de culoare lor se împart în trei categorii: alge verzi, alge brune și alge roșii.
Totodată, un alt factor care ar duce la înmulțirea algelor din mare, în anumite perioade ale anului, îl reprezintă cantitățile mari de nutrienți care ajung în apa mării datorită folosirii excesive a fertilizanților în agricultură și a deversării apelor menajere netratate.
Înmulțirea excesivă și necontrolată a algelor marine au efecte devastatoare asupra mediului. Apar modificări în structura populațiilor de animale marine, apariția valurilor de alge la țărm și consumul masiv de oxigen din apă, ceea ce poate duce la sufocarea organismelor de pe fundul mării.
Potrivit ultimelor studii, pe litoralul românesc se strâng anual peste 10.000 de tone de alge pe care marea le aduce la mal.
„Algele marine prezintă o importanţă economică deosebită datorită compoziţiei chimice şi biochimice, fiind folosite ca sursă pentru obţinerea unor substanţe cu acţiune farmacodinamică, aliment în hrana omului, nutreţ sau aditiv în hrana animalelor, în agricultură ca îngrăşământ, ingredient în industria alimentară şi industria cosmetică”, explică ecologul Călin Andrei.
