Pe vremuri, în România, taximetriștii erau considerați cei mai buni șoferi. Acum, oricine poate practica această meserie, iar urmările se văd zilnic pe străzi. Foarte multe mașini, mai ales în București, unde piața de taximetrie pare-se că nu mai poate fi controlată. Pe lângă taximetriștii autorizați, au venit sute de șoferi din Ilfov, iar apariția companiilor de tip Uber, Star sau Clever a sufocat și mai mult piața. Astfel s-a ajuns la cifre neverosimile, de ordinul zecilor de mii de taxiuri, iar autoritățile, ca de obicei, în loc să reglementeze situația, mai mult încurcă ițele acestei veritabile afaceri. Care, bineînțeles, aduce foarte mulți bani în conturile primăriilor.
S-a declanșat o adevărată bătălie pentru cucerirea clienților, fiecare tabără venind cu argumentele ei, care, în loc să prezinte o oferta cât mai atractivă, se canalizeaază mai mult pe denigrarea concurenței. Este o luptă a mentalităților, între taximetriștii cu vechime și serviciile oferite de companii gen Uber, care se adresează clientului de tip nou, conectat la lumea digitală, obișnuit să folosească aplicațiile de pe telefonul mobil.
Primăria vrea să umble la regulamentul de taximetrie, după apariția aplicațiilor online, ceea ce ar fi o lovitură destul de grea pentru dispecerate. Așa cum spuneam, asistăm la o luptă între vechi și nou, în care cei care aparțin școlii de taximetrie traditională consideră că li se ia, în mod nedrept, pâinea de la gură. Refuzul de a se adapta noilor realități duce la adevărate conflicte între șoferii celor două tabere, pentru că la mijloc e vorba de o felie de cașcaval foarte groasă. Foarte mulți oameni au avut probleme cu șoferii de taxi, care sunt de multe ori agresivi, îmbrăcați neîngrijit, mașinile lor nu sunt chiar un exemplu de curățenie, ca să nu mai vorbim de refuzul de a face o cursă considerată prea scurtă.
Despre ce se întâmplă la Aeroportul Otopeni nu mai are rost să vorbim. Pentru strainii care vin în România, ca turiști sau pentru afaceri, Aeroportul Henri Coandă este un fel de barometru al nivelului de civilizație la care am ajuns. Impresia lăsată de taximetrișii de acolo este una deplorabilă, foarte mulți străini plângându-se de condițiile de transport sau de prețul nesimțit cerut de șoferi. Noile companii, de tip Uber, vor să aducă o altă imagine acestei meserii, dar se pare că și ele au alte probleme, legate de legalitatea serviciilor, care încă nu sunt reglementate corespunzător. Dar, categoric, este o variantă mult mai atractivă, mai ales pentru tinerii care sunt obișnuiți să folosească smartphone-ul, în loc să apeleze la un dispecerat care de multe ori te exasperează. Cetățenii sunt interesați prea puțin de conflictul dintre companii, ei au pretenții la un serviciu de transport de tip modern, civilizat și confortabil.
Ce vor românii, de fapt, de la companiile de taximetrie? O mașină curată, un șofer amabil și îmbrăcat îngrijit, care să nu fumeze pe timpul deplasării, un preț accesibil, respect. Mai vor să nu aștepte zeci de minute până ajunge o mașină la ei și, mai ales, nu mai vor să aibă parte de negocieri legate de preț. Cine a fost într-o țară civilizată a văzut ce înseamnă un taxi la standarde occidentale. La noi, cel puțin deocamdată, nu putem vorbi de așa ceva.
Cristian Huluban