Românii se află în fruntea clasamentului regional privind satisfacția față de situația lor financiară personală. Conform celor mai recente date Eurostat, în timp ce majoritatea țărilor din regiune își evaluează situația financiară cu note între 4 și 5 pe o scară de la 1 la 10, românii acordă o medie de 7,0, poziționând România într-un context pozitiv, alături de Finlanda și Olanda, țările cu cele mai mari scoruri, de 7,6.
Creștere rapidă a averii nete, dar inegal distribuită
Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR arată că avuția netă a populației românești a crescut semnificativ în ultimul deceniu, atingând aproape 1.800 miliarde lei în 2024, față de circa 700 miliarde lei în 2014.
Însă această bogăție nu este uniform distribuită: top 10% din populație dețin 41% din venitul național înainte de impozitare.
Creșterea averii s-a bazat pe dublarea stocului de active imobiliare și aproape triplarea portofoliului de active financiare în perioada 2014–2024, scriu cei de la Hotnews.
Consumul depășește economiile
Deși statistic pare că românii nu duc lipsă de bani, rata de economisire reală este negativă. Mulți mențin stilul de viață fie prin credite, fie prin economii acumulate anterior. Paradoxal, rata de investire rămâne pozitivă, românii continuând să investească predominant în locuințe.
Aceasta explică și rata excepțională de deținere a proprietății în România – 94,3% dintre gospodării dețin o locuință, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Bogăție concentrată și inegalitate persistentă
Creșterea avuției nu a redus inegalitățile: majoritatea depozitelor bancare sunt deținute de un număr foarte mic de persoane. Doar 0,6% din deponenți controlează 28% din volumul depozitelor, cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane lei. În contrast, restul de 99,4% dintre deponenți au economii medii de aproximativ 15.500 lei (3.000 euro).
Această concentrare evidențiază diferențele puternice dintre românii cu resurse financiare semnificative și restul populației.
Consumul susținut de credit
Salariul minim și condițiile financiare relativ stabile au impulsionat consumul individual, care a înregistrat o creștere de 14% în trimestrul IV din 2024, în termeni anuali.
O parte importantă a acestui avans provine din creditare: între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu 41,7%, atât pe segmentul ipotecar, cât și pe cel de consum.
Totuși, din decembrie 2024, ritmul creditării s-a temperat, dar datoria totală a populației a urcat la 218 miliarde lei, cu un avans de 9% față de 2023.
Datele Eurostat și BNR arată un paradox interesant: românii sunt mulțumiți de situația lor financiară și investesc constant în proprietăți, însă consumul depășește veniturile disponibile, iar averea este puternic concentrată într-un procent redus din populație. Această dinamică sugerează o reziliență aparentă, dar bazată pe economii și credit, cu provocări clare în materie de echitate și sustenabilitate financiară pe termen lung.
