Reprezentanții partidelor care vor forma viitorul Guvern iau în calcul tăierea unor sporuri acordate bugetarilor, pentru acoperirea deficitului bugetar. HotNews a solicitat Ministerului Finanțelor informații centralizate, pentru a vedea cât de mult cheltuie statul pe aceste sporuri.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, anul trecut au fost acordate sporuri de 12,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,4 miliarde euro.
Cum au apărut
Unele sporuri au fost concepute pentru a mări veniturile bugetarilor, când salariile la stat erau foarte mici, iar grilele nu permiteau creșterea salariului. Un exemplu este sporul de antenă, care răsplătește munca „periculoasă”, dacă pe clădire sunt antene.
„Suma cumulată pe plan național acestui spor e imensă, dar sporul a fost conceput ca să poată fi mărite anumite venituri, nu conține efectiv „sporul de antenă”, a explicat pentru HotNews unul dintre participanții la ”grupul tehnic” de la Cotroceni. La grupul tehnic, partidele și reprezentanții lui Nicușor Dan analizează bugetul.
”Sporuri” plus ”alte sporuri”
„Din centralizarea datelor raportate în anul 2024, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului general consolidat au fost efectuate plăți la alineatul 10.01.05 ”Sporuri pentru condiții de muncă” în sumă de 7.862,9 milioane lei și la alineatul 10.01.06 ”Alte sporuri” în sumă de 4.556,9 milioane lei, respectiv un total de 12.419,8 milioane lei”, scrie în răspunsul transmis de Ministerul Finanțelor la solicitarea HotNews.
Aceste sporuri sunt împărțite celor 1.3 milioane de oameni angajați la stat. Însă nu toți primesc aceleași sume.
Care pot fi eliminate
Sunt numeroase tipuri de sporuri: spor de vechime, spor de antenă, spor de doctorat, spor de stres, spor de ecran etc. Potrivit informațiilor HotNews, se vizează tăierea sporulului în cazul prelungirii termenelor la proiecte cu fonduri UE, sporul pentru complexitatea muncii și sporul de confidențialitate.
„Menționăm faptul că legislația în vigoare reglementează acordarea a mai multor categorii de sporuri legate de condițiile în care personalul își desfășoară activitatea (spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor pentru condiții grele de muncă, spor pentru condiții deosebit de periculoase, etc.) acestea fiind reflectate, cumulat, la nivel de ordonator principal de credite, pe cele două poziții de clasificație (n.red.”Sporuri pentru condiții de muncă” și ”Alte sporuri)”, a precizat Ministerul Finanțelor.
Potrivit acestuia, „ordonatorii principali de credite nu comunică la Ministerul Finanțelor date cu privire la numărul de angajați care beneficiază de sporuri salariale, nivelul acestor sporuri sau alte informații de această natură”.
Viitorul guvern va trebui să ia măsuri astfel încât să reducă deficitul bugetar cu peste 30 miliarde de lei până la finalul anului în curs.
