Comisarul european desemnat pentru afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner, şi-a exprimat marţi seară speranţa că România şi Bulgaria vor adera deplin cât mai rapid posibil la spaţiul Schengen, dar a precizat că decizia le revine ţărilor membre, în Consiliul JAI. „Sunt convins că acest dialog va duce cât mai repede posibil la o aderare deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a spus Braunner. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, prezent și el în cadrul audierilor din Comisia LIBE a Parlamentului European, s-a angajat și el pentru extinderea spațiului Schengen.
„Sigur că statele membre sunt cele care decid cine poate să intre în Schengen şi cine nu. S-au făcut progrese extraordinare, dacă pot să mă exprim aşa, în cazul României şi Bulgariei, şi deja ele sunt în spaţiul Schengen, parţial într-adevăr, dar aşa cum am aflat în această dimineaţă, Austria este într-un dialog foarte bun cu România şi cu Bulgaria. Discuţiile continuă şi sunt convins, cel puţin aceasta este şi abordarea mea, că acest dialog va duce cât mai repede posibil la o aderare deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Sigur că se discută foarte mult pe acest subiect şi în ţara mea, dar aceasta este părerea mea. Şi eu mă bucur că s-au intensificat atât de mult discuţiile între miniştrii de externe, dar şi la nivelul preşedinţilor”, a spus austriacul Marcus Brunner în audierea de confirmare din Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE).
El a răspuns astfel unei întrebări adresate de o eurodeputată bulgară în legătură cu deciziile din ultimele luni ale mai multor state din Schengen de a reintroduce controalele la frontieră.
„Gestionarea mai bună a migraţiei presupune o abordare echitabilă şi hotărâtă, ceea ce înseamnă că noi decidem cine vine în Europa şi în ce condiţii, nu călăuzele”, a subliniat Brunner. Acesta a menţionat că o prioritate a sa va fi aplicarea Pactului european privind migraţia şi azilul, a cărui intrare în vigoare este prevăzută pentru anul 2026, un rol important în acest sens urmând să îl joace statele membre UE.
În opinia sa, unele elemente ale acestui pact ar putea fi puse în practică înainte de 2026, dar cu respectarea echilibrului între „responsabilitate şi solidaritate”.
Politicianul austriac a anunţat că, dacă va fi confirmat în funcţie, în prima jumătate a anului viitor va elabora o nouă strategie europeană de securitate internă, în care un rol esenţial îi va reveni agenţiei de poliţie europeană Europol, care va trebui să fie consolidată.
Un alt punct la care acesta s-a referit au fost de frontierele externe. În această privinţă, Magnus Brunner a subliniat necesitatea consolidării Agenţiei europene pentru frontiere şi garda de coastă (Frontex) şi anunţat că executivul UE va propune triplarea numărului angajaţilor Frontex, până la 30.000.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, prezent la audieri, a declarat că îmbunătățirea siguranței frontierelor „e o chestiune ce trebuie rezolvată pe plan european”.
În privința aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru, Radev a spus: „Discuțiile continuă și au caracter pozitiv pentru aderarea României și Bulgariei și, din știrile din ultima perioadă, a reieșit cât de bun e dialogul și putem felicita Bulgaria și România pentru ce s-a făcut în ultimele săptămâni. Acest proces va fi continuat și eu mă voi angaja pentru extinderea spațiului Schengen”.
Presa din Austria a anunțat când ar putea intra România în Schengen terestru
La un summit cu România și Bulgaria din 22 noiembrie la Budapesta organizat de Ungaria, Viena ar putea renunța la controversata blocare privind aderarea deplină la Schengen pentru ambele țări, scrie cotidianul austriac Kleine Zeitung.
Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat de Austria, membru al partidului cancelarului Nehammer, a fost audiat marți.
Pe lângă poziția lui Brunner privind procedurile de azil în țările terțe, protecția frontierelor externe etc., a fost vorba și de includerea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen, iar faptul că Brunner a cerut deja asta înaintea audierii a făcut furori în Austria. Brunner contrazice linia cancelarului Karl Nehammer și a ministrului de Interne Gerhard Karner și, prin urmare, propriului său partid, care blochează de aproape doi ani aderarea deplină a celor doi candidați la Schengen.
Această blocada ar putea fi ridicată în curând. După cum a aflat „Kleine Zeitung”, un summit al miniștrilor de interne ai Austriei (Karner), României (Marian-Cătălin Predoiu) și Bulgariei (Atanas Ilkov) are loc sub patronajul și participarea Ungariei, țara care deține președinția UE. Vor să se întâlnească la Budapesta pe 22 noiembrie – cu două zile înainte de alegerile din Stiria. Când a fost întrebat, biroul lui Karner a confirmat participarea la summit.
„Suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la capătul acestuia”, explică Karner despre întâlnirea planificată. Vetoul privind aderarea deplină a României și Bulgariei „a fost și este corect”, spune ministrul, care este convins că multe s-au schimbat în bine de atunci. Pentru Karner, totuși, „protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă este necesar, controalele la frontierele interne sunt încă centrale. În orice caz, întâlnirea de la Budapesta „trebuie să fie legată de un pachet general clar”.
„Pasul intermediar” Schengen pe care Austria a acceptat să-l facă acum un an a fost deja legat de acest lucru. După ce cele două țări afectate și numeroase alte state membre UE au fost revoltate de vetoul Vienei, Karner a dat undă verde pentru extinderea Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian – așa-numitul „Air Schengen”. Pasagerii companiilor aeriene din ambele țări au putut, așadar, să intre mai ușor în UE din aprilie 2024. Totuși, concesiunea Vienei nu a fost lipsită de rezerve și a fost supusă unor condiții. Pe lângă creșterea fondurilor UE pentru protecția frontierelor în ambele țări, au existat solicitări pentru mai multe controale la frontierele terestre între România și Bulgaria, precum și Ungaria și România.
Decizia de aderare este posibilă pe 12 decembrie
În timp ce Ministerul de Interne nu a vrut să ofere nicio informație despre o posibilă cedare iminentă în problema Schengen atunci când a fost întrebat, cifrele actuale prezintă o imagine foarte pozitivă a situației. Migrația în Balcani a scăzut cu 62 la sută și în timp ce numărul reținărilor ilegale a scăzut drastic nu numai în Austria (de la 5.061 rețineri în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), Bulgaria înregistrează acum cu 46 la sută mai puține rețineri. Romania este cu 10 la suta mai putin.
Numărul cererilor de azil a scăzut, de asemenea, drastic în ambele țări, în Bulgaria au fost cu 43 la sută mai puține cereri, iar în România cifra a ajuns la 74 la sută. De asemenea, ambele țări ar urma să preia acum acele persoane care au solicitat azil în Austria, dar au fost înregistrate pentru prima dată în România sau Bulgaria.
Având în vedere aceste cifre și participarea Austriei la întâlnire, este probabil ca Viena să renunțe la dreptul de veto. Blocada ar putea fi abandonată în întregime, dar ar fi probabil legată de alte cereri. Aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă la următorul Consiliu JAI din 12 decembrie, mai scrie presa austriacă.
