Testele grila au revenit in planurile Ministerului Educatiei pentru examenele nationale, dupa ce, din cauza scandalului izbucnit in noiembrie 2018, atunci cand au fost propuse pentru prima data, au fost abandonate. Astfel, elevii care vor sustine Examenul de Bacalaureat si Evaluarea Nationala in 2020, vor beneficia de un „sprijin” din partea grilelor.
La finalul anului trecut, ministerul anunta ca intentioneaza sa introduca teste grila la Bacalaureat si Evaluarea Nationala in 2019. Se dorea modificarea structurii subiectelor la examenele de la sfarsitul acestui an scolar, in asa fel incat acestea sa contina in proportie de 40% intrebari grila, intrebari cu alegere duala si intrebari cu raspuns „adevarat“ sau fals“. Ulterior s-a renuntat la idee, in urma unor luari de pozitie a societatii civile.
De curand, Ministerul Educatiei a anuntat revenirea la planul cu grilele, motivand ca introducerea lor va ajuta la o notare mai obiectiva a elevilor. E adevarat ca schimbarea nu este una radicala, se respecta programa si se utilizeaza aceleasi manuale scolare, dar metoda de examinare va avea “itemi obiectivi” in proportie de cel putin 30%. Testarea pilot a evaluarii cu grile se va face in martie, anul curent, la clasele a VII-a si a XI-a.
Bineinteles ca decizia a starnit din nou controverse, profesorii, elevii si parintii fiind de parere ca aceste schimbari au rolul de a creste artificial promovabilitatea, raspunsurile fiind mai usor de copiat. In acelasi timp acuza sistemul de invatamant ca este ineficient si produce o democratie deficitara si instabilitate economica.
Sistemul de educatie romanesc se confrunta, intr-adevar, cu multe probleme, una dintre cele mai grave fiind abandonul scolar. O treime din elevii romani abandoneaza scoala inainte de clasa a XII-a, iar cei care ies de pe bancile scolii nu sunt pregatiti pentru ce urmeaza. Cei mai multi dintre ei nu stiu cum sa isi gaseasca un job, cum se plateste o factura sau cum sa-si gestioneze banii. Bine, asta in cazul fericit in care promoveaza Examenul de Bacalaureat. Anul trecut, rata de promovabilitate la BAC a fost de 67,7%. Poate din acest motiv considera Ministerul Educatiei o mutare buna sa introduca “itemi obiectivi” in examenele nationale. Totusi, daca ne gandim la procentul covarsitor de analfabeti functional din Romania (peste 40%), n-avem cum sa nu ne intrebam cat de reale vor fi, de fapt, rezultatele acestui tip de evaluare.
Pe de alta parte, tinerii nu mai gasesc utile informatiile pe care le invata la scoala, pentru ca nu pot sa le aplice in viata de zi cu zi decat intr-o mica masura. Traim intr-o lume tehnologizata, in care valorile oamenilor s-au schimbat, au aparut domenii si meserii noi. E drept ca in prezent exista modele de predare si manuale scolare digitale, dar ele sunt construite tot dupa vechiul curriculum, la care generatiile tinere nu par sa mai raspunda. In plus, sunt gestionate de aceeasi profesori ce nu au o formare prealabila in utilizarea modulelor e-learning. Mai mult, majoritatea tinerilor proaspat absolventi considera ca este dificil sa intre pe piata muncii imediat dupa finalizarea studiilor, fie ele liceale sau universitare, ca ce au invatat in scoala nu i-a pregatit pentru aceasta etapa. In acelasi timp, angajatorii mentioneaza lipsa competentelor specifice si a experientei ca fiind o adevarata bariera in calea angajarii lor. Si la acest capitol statisticile sunt ingrijoratoare. Potrivit datelor INS, in 2016, dintre tinerii cu varsta intre 15 si 24 de ani, doar 22,3% erau considerati ocupati in munca.
Cu toate acestea, BAC-ul va ramane o proba importanta pentru fiecare viitor adult. Cu sau fara teste grila, un tanar care se respecta va lua BAC-ul. Ca se pregateste cu meditatii, cu suporturi de studiu puse la dispozitie de diverse edituri, pe care le poate gasi si comanda dintr-o librarie online, de exemplu, ca il mai da o data, va lua BAC-ul. Chiar si in cazul unei reforme cu adevarat valoroase in invatamant, cu siguranta vor exista unii care il vor privi drept un obstacol prea greu de trecut, iar altii care il vor considera inutil.
