Uein Buranibwe, în vârstă de 53 de ani, împreună cu prietenul său, Temaei Tontaake, credeau că vor avea parte de o zi de pescuit și liniște, ceva ce au făcut împreună de sute de ori, așa că erau pregătiți cu tot ce le trebuia, plase, cârlige, harpoane, aveau chiar și un GPS, pentru orice eventualitate.
Cei doi au plecat cu barca de pe insula unde locuiau, Kiribati, dar știau că trebuiau să aibă mare grijă, numărul celor care se pierduseră pe mare era uriaș datorită acelor ape înșelătoare. Și, în ciudat pericolului de care erau conștienți, au decis să meargă la pescuit noaptea fiindcă aveau mai multe șanse să pescuiască ton și pește de mari dimensiuni, ceea ce ar fi însemnat că vor avea ce mânca săptămâni la rând.
Călătoria i-a dus la 50 de kilometri distanță de casa lor, și nici nu și-au dat seama când s-au pierdut. În câteva ore GPS-ul lor a rămas fără baterie, și ambii bărbați erau în derivă în Oceanul Pacific. Au fost la mila valurilor săptămâni la rând, supraviețuind doar cu peștele pe care îl prindeau, dar uneori treceau și 4 zile fără să mai prindă nimic. Beau apă de ploaie, pe care, atunci când reușeau să o strângă, o considerau o delicatesă.
Între timp, cei doi erau căutați, dar aria de căutare era foarte mare, așa că oamenilor le va lua foarte mult până vor căuta în toată zona. De-a lungul a 33 de zile, barca lor se îndepărtase cu 600 de kilometri de insulă. Când în sfârșit se părea că vor muri pe ocean, au văzut o insulă ciudată, și au alergat către ea.
Pe acea insulă, băștinașii le cunoșteau limba și le-au adus pe singura persoană care se putea înțelege cu ei. Acest om li s-a părut foarte cunoscut celor doi, avea aceiași ochi ca și unchiul care dispăruse în urmă cu 70 de ani în urmă. Dar, în cele din urmă au înțeles că nu era unchiul lui Uein Buranibwe, ci un descendent de-al său, care învățase de la bunicul lui limba.
Uncle Bairo se pare că a decis să rămână pe insula unde eșuase, și să încerce să își facă o viață acolo, știa că era pe atunci aproape imposibil să se întoarcă acasă.
Se pare că a te pierde pe mare este ceva foarte comun în aceste comunități insulare, tocmai de aceea cei doi au luat și un GPS cu ei. Cei care dispar nu mai sunt văzuți, de obicei, niciodată.
Sursa: Life Daily
