Românii se confruntă cu o criză financiară tot mai adâncă, marcată de creșterea masivă a datoriilor și de o avalanșă de executări silite. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), numărul celor care nu și-au plătit ratele la bănci s-a dublat față de anul 2020, ajungând la un nivel alarmant în 2024.
Criză financiară tot mai adâncă în România. În paralel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a executat silit, într-un singur an, peste 1,2 milioane de persoane fizice și juridice, prin poprirea conturilor bancare.
Mai multe probleme au dus la această criză financiară
Cauzele sunt multiple și bine conturate: scumpirile în lanț, salariile care nu țin pasul cu inflația și ratele tot mai mari la bănci au dus mulți români în pragul colapsului financiar. Peste jumătate dintre cei executați silit de ANAF sunt persoane fizice, ceea ce demonstrează presiunea uriașă exercitată asupra gospodăriilor. Mai mult, tendința este una crescătoare, iar autoritățile fiscale estimează că în 2024 aceste cifre vor continua să crească.
ANAF urmează, în general, o procedură standard: debitorii primesc un termen de grație pentru achitarea sumelor restante, însă în lipsa plății, se declanșează procedura de poprire. Aceasta vizează atât persoanele fizice, cât și firmele, și se aplică în cazurile de neplată a taxelor, impozitelor, contribuțiilor sau amenzilor. Poprirea este ridicată doar în momentul în care întreaga datorie este achitată.
Numărul românilor care întârzie cu plata ratelor s-a dublat în ultimii patru ani
Datele transmise de BNR completează acest tablou sumbru. Numărul românilor care întârzie cu plata ratelor s-a dublat în ultimii patru ani, iar în prezent sunt înregistrate peste 240.000 de persoane cu întârzieri la plata creditelor. Majoritatea restanțelor sunt mai vechi de trei luni sau au ajuns deja în etapa în care intervin firmele de recuperare a datoriilor.
Buletinul lunar al BNR arată că suma totală a restanțelor a ajuns la 18 miliarde de lei, o valoare comparabilă cu cea din anul 2020, în plină pandemie. Diferența majoră constă însă în faptul că, atunci, numărul persoanelor cu restanțe de cel puțin o lună era sub 160.000. Acest decalaj semnalează un nou fenomen: tot mai mulți români se împrumută, dar în general accesează sume mai mici, ceea ce reflectă o capacitate scăzută de îndatorare și o vulnerabilitate economică accentuată.
Analiștii economici avertizează că situația este departe de a se stabiliza. Începând cu 1 ianuarie, mai multe sute de mii de angajați din România au pierdut facilități fiscale importante, ceea ce le-a diminuat semnificativ veniturile nete. În acest context, se estimează că numărul celor care vor intra în incapacitate de plată va continua să crească în lunile următoare.
