Deși în vacanța pe care tocmai am lăsat-o în urmă ne-am bucurat de temperaturi ca de vară, meteorologii trag acum un important semnal de alarmă. A fost cea mai călduroasă lună aprilie de când se fac măsurători şi, mai important, nu am mai avut ploi semnificative de trei săptămâni. Urmează o vară extrem de secetoasă.
Media normală de precipitaţii pentru această perioadă ar trebui să fie de 51 de litri pe metrul pătrat. Luna trecută am avut doar 18. Rezultatul este îngrijorător, pământul uscat, aproape ca în deşert. Aceasta este şi avertizarea meteorologilor. Avem deficit de umiditate şi început de seceta.
Cele mai afectate zone sunt Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania unde cantitatea de precipitaţii în aprilie a fost de doar 13 la sută din normal. Mult peste medie sunt doar
temperaturile înregistrate în aer. La nivelul întregii ţări, avem cu aproape cinci grade Celsius mai mult decât normal, în timp ce în Maramureş şi Transilvania, abaterea este de şase grade Celsius.
Şi luna mai a debutat cu temperaturi de vară, iar specialiştii din întreaga lume spun că 2018 va fi intra în istorie ca unul dintre cei mai călduroşi ani, potrivit a1.ro.
Scenariile climatice ale meteorologilor indică o diminuare a cantităţilor de precipitaţii în viitor, în medie cu 15-20%, în lunile de vară, iar zonele cel mai afectate de secetă vor fi sudul, sud-estul, estul, vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei. „În condiţiile în care scenariile vor indica o diminuare a cantităţilor de precipitaţii mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, aşa cum arată scenariile climatice viitoare, este posibil ca în acele zone pe care astăzi le cunoaştem ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă, respectiv sudul, sud-estul, estul şi vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei este posibil să înregistreze temperaturi mai scăzute, iar lunile de vară să fie din ce în ce mai călduroase în viitor şi din ce în ce mai secetoase. De aceea adaptarea, cel puţin pentru agricultură — pentru că primul impact de creştere a temperaturii aerului sau reducerea precipitaţiilor în lunile de vară, considerate luni critice — să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor”, a arătat Elena Mateescu, directorul ANM, citată de Agerpres.
În plus, Elena Mateescu nu a exclus ca şi în viitor, pentru perioada 2021-2050 sau sfârşitul secolului, pe fondul schimbărilor climatice, după scenariul creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră, să avem de-a face cu o intensificare a valurilor de căldură sau cu creşterea numărului de nopţi tropicale: „Alternanţa perioadelor de secetă, urmate de precipitaţii abundente pe segmente foarte scurte de timp, acele precipitaţii cu o rată a intensităţii destul de mare, pot genera în continuare anumite probleme de natură hidrologică, astfel încât întreg sistemul climatic să fie caracterizat de palete de tipare de vreme extremă considerate astăzi, dar care în viitor să fie considerată vreme normală (…)”.
Sursa: a1.ro
