Părinții sunt acei oameni la care ne uităm ca la niște munți, ni se par de imbatabili și reprezintă pământul de sub picioarele noastre, protectorii noștri și persoanele care știm că ne vor iubi și dincolo de mormânt.
Această fată povestește o întâmplare care a făcut-o să-și iubească și să-și admire tatăl chiar mai mult decât o făcea până atunci.
“Astăzi am primit iarăși confirmarea că tata este cel mai bun tată pe care l-aș fi putut avea. Este un soț iubitor pentru mama (mereu o face să râdă), a fost la toate meciurile mele de fotbal de când aveam 5 ani (am 17 ani acum) și întreține familia ca maistru în construcții. În dimineața asta când am căutat un clește în cutia cu scule a tatei am găsit o hârtie murdară, împăturită pe fundul cutiei. Era începutul unui jurnal cu scrisul tatălui meu și era datat exact cu o lună înainte să mă nasc eu. Scria <<Am 18 ani, sunt un alcoolic care nu e în stare să absolve facultatea, un om care se taie pe mâini, și o victimă a abuzului din copilărie cu cazier la poliție pentru furt de mașini. Iar luna viitoare voi fi tată adolescent, pentru a adăuga la lista și-așa lungă. Dar jur că voi face ca totul să fie bine penru fetița mea. Voi fi tatăl pe care nu l-am avut niciodată>>. Și nu știu cum a reuști, dar a reușit.”
Te pune pe gânduri, nu? Puterea dragostei e mare, iar oamenii chiar se pot schimba.
