Am citit multe postări, ale unor cititori foarte tineri probabil, care asociază imaginea marii actrițe Stela Popescu doar cu o reclamă la medicamente. Dar Stela Popescu a fost mult, mult mai mult de atât. Îmi aduc aminte de vorbele ei la moartea seniorului Cornelui Coposu. O tânără ziaristă, văzând-o pe Stela Popescu în cortegiul funerar, s-a apropiat pentru o declarație, iar actrița a spus, plină de tristețe: „Mamă, pentru voi, tinerii acestei țări, îmi pare cel mai rău că a murit Coposu. Aveați un exemplu, un model de urmat în viață”. Și câtă dreptate avea…
Întrebați-i pe cei care mergeau la teatrul Constantin Tănase, înainte de 1989, de ce spectacolele se jucau mereu cu sala plină. Pe acea scenă, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Puiu Călinescu, Nae Lăzărescu sau Vasile Muraru înseninau viețile oamenilor, într-o epocă în care românii uitaseră să zâmbească. De multe ori, replicile actorilor aveau în ele și aluzii ironice la adresa regimului comunist, ceea ce, dacă e să fim sinceri, nu era chiar la îndemâna oricui. Trebuia să ai ceva curaj pentru a face așa ceva, mai ales în fața unei săli pline.
Este ușor să dai cu pietre în imaginea unui om, vorbind despre el ca despre unul care a profitat de câștigurile realizate din reclame. Spre cinstea ei, și la 81 de ani, Stela Popescu a continuat să joace, să muncească, pentru că i-a plăcut foarte mult meseria ei. Câți dintre noi mai au puterea să-si facă meseria la o astfel de vârstă? Și câți dintre noi ar refuza apariția într-o reclamă, care înseamnă, în primul rând, ocazia de a-și rotunji veniturile, în vremuri atât de nesigure? Ceea nu poate să conteste nimeni este talentul acestei mari actrițe, care era atât de evident și în acele reclame, criticate de unii. Aceia care, dacă ar fi avut ei ocazia, bineînțeles că nu ar fi refuzat-o.
Stela Popescu, actrița care în toate aparițiile vorbea despre bucuria de trăi, care degaja mereu o energie ieșită din comun, a plecat dintre noi. Inima ei bună, care deborda de optimism, s-a oprit pentru totdeauna. Încă unul din marile nume ale teatrului și filmului românesc părăsește această lume, lăsând în urmă atâtea regrete, dar și foarte multe amintiri de neuitat. În 2011 declara, în cadrul unui interviu, că vrea să joace teatru până la sfârșitul zilelor ei, și iată că dorința i s-a îndeplinit. Să aducă zâmbetul, râsul, în viețile oamenilor, a fost cea mai mare bucurie a ei.
Tristețea este mare acum, la ceasul despărțirii, pentru că vestea morții marii actrițe a fost ca un șoc. Dar trebuie să trecem de tristețe, și să ne gândim că a avut o viață frumoasă, a avut o meserie pe care a iubit-o enorm, și a dăruit atâtea bucurii, atâtea zâmbete românilor. La ceasul bilanțului, Stela Popescu poate pleca cu sufletul liniștit, mândră de ce a lăsat în urma ei, după o carieră de aproape 60 de ani. Și-a câștigat locul în inimile oamenilor, care o vor păstra în memorie ca o actriță foarte talentată, dar și o adevărată doamnă, mereu elegantă și rafinată.
Cristian Huluban
