Viața mexicancei Julia Pastrana este o istorie plină de durere, discriminare și dovedește cât de cruzi pot fi oamenii. Acesteia i-a fost interzis să calce în SUA și în Europa.
Viața ei a atras atenția istoricilor, cineaștilor și scriitorilor, toți vrând să afle cât mai multe detalii despre viața acestei femei.
În secolul XIX, viața ei era un adevărat calvar. Au numit-o ”Femeia maimuță”, ”Femeia urs” și ”Cea mai urâtă femeie din lume”, din cauza părului care îi acoperea tot corpul și a mandibulei sale proeminente.
Julia avea doar 1,37 m înălțime și în primii 4 ani ai vieții sale a trăit într-o peșteră pentru că părinții ei o abandonaseră. Părea să sufere de hipertricoză lanuginoasă, o boală care se manifestă prin apariția părului lung pe tot corpul, deformarea mandibulei, ceea ce atrăgea atenția tuturor.
În satul unde femeia lucra, a apărut Theodore Lent care o ia în slujba sa și pentru a nu da de bănuit că o duce ca sclavă în SUA, se căsătorește cu ea. Lent a expus-o pe Julia peste tot în SUA și Europa, dar și în casa lui, unde vindea bilete pentru ca oamenii să se uite la ea în timp ce ea mânca.
A dus-o și în Europa unde a făcut la fel, și unde a atras atenția oamenilor de știință. Expunerile ei au încetat în momentul în care Julia rămâne însărcinată cu Lent, în 1859, iar în martie 1860, dă naștere unui copil, băiat, care îi moștenise caracteristicile, dar care murise câteva zile de la naștere din cauza unor complicații post-natale. Aceleași complicații i-au luat și viața Juliei.
Povestea ei de viață a fost regizată și publicată ca film, cu numele “Velvet”.
