Eugen Cojoacă, Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), ne-a răspuns la o serie de întrebări despre activitatea ANAP.
- Domnule președinte Cojoacă, la începutul acestui an, atunci când ați venit la conducerea ANAP, ați declarat că doriți să transformați Agenția într-o instituție modernă și transparentă. Ce ați reușit, până în acest moment, din ce v-ați propus?
În cele cinci luni de la preluarea mandatului de președinte ANAP am reușit să simplificăm procedurile de achiziție publică, prin adoptarea Ordonanței nr. 23/2020. Am operat modificări substanțiale în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a controlului ex-ante, iar cea mai importantă din punctul meu de vedere este inițierea primilor pași în ceea ce numim digitalizarea procesului de achiziții publice. De acum înainte, personalul ANAP cu atribuții de verificare ex-ante, care anterior nu avea acces în SEAP, va putea emite avize conforme prin intermediul platformei SEAP, utilizând exclusiv semnătura electronică, astfel încât nu vor mai exista întreruperi cauzate de interacțiunea umană dintre angajații ANAP și membrii comisiei de evaluare.
Un alt exemplu concret pe care vi-l pot da se referă la scurtarea termenelor de verificare pentru documentațiile de atribuire transmise în SEAP. Acestea au fost reduse la 10 zile lucrătoare, anterior durata medie de verificare ajungând până la 70 de zile lucrătoare.
- Ați fost cu un pas înaintea multor instituții publice, declarând încă de la începutul mandatului că doriți digitalizarea ANAP. Care sunt următorii pași din procesul de transformare al Agenției pentru Achiziții Publice?
Într-adevăr mi-am propus ca sub mandatul meu, ANAP să se transforme într-o instituție digitalizată și ancorată solid de instituțiile europene. Printre modificările vizate în viitorul apropiat se numără crearea unor interfețe pentru completele CNSC și Curțile de Apel, cu alte cuvinte pregătim o digitalizare a fluxului de contestații.
De asemenea, avem în plan crearea unei baze de date în SEAP, cu experții implicați în derularea contractelor de achiziție publică pe fiecare sector de activitate în parte.
Altă măsură avută în vedere este eliminarea dublei finanțări, prin realizarea unor hărți de investiții aferentă fiecărui sector de activitate.
Recent, am avut o discuție cu reprezentanții Băncii Mondiale și am convenit ca împreună să dezvoltăm un set de instrumente digitale care să vină în sprijinul tuturor actorilor din piață. Mai exact, avem în plan realizarea unui studiu de evaluare a sistemului achizițiilor publice din România și dorim o consolidare a cadrului normativ şi instituţional pentru dezvoltarea carierei, competențelor și cunoștințelor personalului implicat în domeniul achiziţiilor publice.
- Cum a decurs activitatea Agenției în timpul stării de urgență/alertă?
Agenția Națională pentru Achiziții Publice a oferit în mod constant sprijin autorităților publice care derulează proceduri de achiziții cum sunt cele de medicamente, materiale sanitare sau echipamente medicale. Mai mult de atât, la începutul stării de urgență am lansat un call center ANAP la care pot fi cerute informații cu privire la stadiul solicitărilor de consiliere metodologică transmise către instituția noastră, precum și informații legate de stadiul documentațiilor și/sau procedurilor de atribuire supuse controlului ex-ante exercitat de ANAP. Într-adevăr, a fost o perioadă destul de complicată din acest punct de vedere însă, cu ajutorul colegilor, am reușit să funcționăm în parametrii optimi, chiar și pe perioada stării de urgență. Profit de această ocazie pentru a le mulțumi colegilor din cadrul ANAP care pe parcursul acestor luni au făcut tot posibilul pentru a duce la îndeplinire sarcinile atribuite.
- În ultima perioadă au apărut numeroase articole de presă în care sunt semnalate nereguli cu privire la achizițiile derulate de diverse autorități, în special de către primării. Ați reușit să identificați aceste nereguli și să sancționați autoritățile?
În privința identificării eventualelor nereguli în derularea achizițiilor publice, țin să precizez că începând cu anul 2018, ANAP nu mai verifică ex-post (după semnare) modul de atribuire a contractelor de achiziție publică, această atribuție fiind exercitată în prezent de Curtea de Conturi a României.
Altfel spus, ANAP nu se poate pronunța asupra neregulilor semnalate în spațiul public și implicit nu poate aplica eventuale sancțiuni autorităților, deoarece nu mai are atribuții în acest sens.
Totodată, vreau să sublinez faptul că toate autoritățile publice care derulează proceduri de achiziție publică trebuie să țină cont de principiul asumării răspunderii prevăzut de legislația națională în domeniu. Aceasta stipulează că modul de atribuire a contractului de achiziţie publică, inclusiv când vine vorba de achiziţia directă, intră în responsabilitatea exclusivă a autorităţii contractante, cu atât mai mult cu cât aceasta deține toate informațiile legate de situația de fapt și de drept care determină necesitatea achiziționării de către aceasta a unor produse, servicii sau lucrări.
- Percepția publicului este că marile investiții din România, în special cele pe infrastructură sunt amânate pe termen nedeterminat din cauza șirului interminabil de contestații. Există soluții în acest sens?
După cum știți, investițiile au un rol esențial în dezvoltarea unei țări, tocmai de aceea este nevoie să deblocăm întregul potențial al achizițiilor publice pentru a ne asigura că sumele cheltuite anual de la bugetul de stat sau din fonduri europene pentru servicii, produse și lucrări publice stimulează economia noastră.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice caută soluții pentru simplificarea cadrului legislativ, reducerea numărului de contestații reprezentând un obiectiv dezirabil pentru noi.
Deja am făcut primii pași în acest sens. Săptâmâna viitoare voi avea o întâlnire de lucru cu reprezentanții CNAIR și cei ai Federației Patronatelor de Construcții pentru stabilirea unor soluții de modificare a cadrului legislativ, astfel încât să avem o mai mare transparență și celeritate în derularea procedurilor de achizițiilor publice.
- ANAP, după revenirea la normalitate. Ce măsuri veți lua în perioada următoare pentru a îmbunătăți sistemul de achiziții publice din România?
Aș sublinia faptul că pe lângă digitalizarea procesului de achiziții publice despre care am discutat, ANAP are în vedere dezvoltarea unui sistem de monitorizare performant la care să aibă acces autoritățile cu atribuții de control din sistemul achizițiilor publice și Comisia Europeană.
- O ultimă întrebare: cât de importante sunt achizițiile publice pentru economia unei țări?
Conform calculelor noastre, în ultimii ani achizițiile publice au reprezentat aproximativ 7,75% din PIB-ul țării și reprezintă un instrument esențial pentru punerea în aplicare a politicilor Guvernului, pentru atingerea obiectivelor strategice naționale și totodată pentru realizarea programelor de investiții publice. Tocmai de aceea trebuie să ne asigurăm că politica națională în domeniul achizițiilor publice trebuie să asigure contribuabilii că fondurile publice sunt utilizate eficient, cu respectarea principiilor transparenței și competitivității, astfel încât serviciille prestate de instituțiile statului să fie furnizate la un înalt nivel calitativ și de continuitate.
Sintetizând într-o frază, consider că politica în domeniul achiziţiilor publice trebuie să fie pentru România un instrument pentru creştere economică, dezvoltare şi asigurarea unor investiţii sustenabile, pentru îmbunătățirea mecanismelor de eficientizare a sistemului de achiziții publice.
