Există zile speciale, în care omagiem personalități ale acestui neam. Așa este și 21 August, ziua în care s-au născut două nume de legendă ale teatrului și filmului românesc: Toma Caragiu și Jean Constantin. Doi mari actori, Toma si Jean au fost adevărate simboluri ale culturii noastre, ca dovadă stând atâtea roluri de referință, atâtea momente unice, care îi vor păstra mereu în amintirea noastră.
Toma Caragiu ar fi împlinit astăzi 92 de ani, dacă nu și-ar fi găsit sfârșitul la cutremurul din 1977, prins sub ruinele blocului în care locuia, alături de bunul său prieten, regizorul Alexandru Bocăneț. Jean Constantin ar fi sărbătorit astăzi 90 de ani, dar a părăsit această lume în 2010, după o lungă suferință, pricinuită de afecțiunile cardiace care i-au măcinat sănătatea în ultimii ani de viață. Regretați de generații întregi de iubitori ai filmului și teatrului, cei doi mari actori au lăsat în urma lor adevărate comori ale artei interpretative, dar și amintirea unor oameni deosebiți, îndrăgiți de români pentru modestia și simplitatea lor.
Au jucat împreună într-una din cele mai de succes serii din istoria comediei românești, B.D. (Brigada Diverse), în care Jean Constantin juca rolul delicventului, alături de Dem Rădulescu și Puiu Călinescu, iar Toma Caragiu era omul legii, milițianul, cel care trebuia, alături de Sebastian Papaiani și Iurie Darie, să oprească infracțiunile comise de Jean și acoliții săi. Ce distribuție de excepție pentru seria B.D.! Talentul și farmecul celor care au jucat în această capodoperă a cinematografiei românești nu pot fi contestate, vor rămâne în vitrina momentelor de aur ale culturii noastre.
În seara fatidică a cutremurului din 4 martie 1977 Toma Caragiu ar fi vrut să treacă pe la teatru. Nu avea spectacol, nici repetiție, dar nu concepea să treacă o zi în care să lipsească dintr-un loc care era pentru el a doua casă. Jean Constantin, deși fusese internat în mai multe rânduri din cauza problemelor cardiace, nu putea fi convins că, pentru a-și menaja sănătatea, ar trebui să renunțe la rolurile sale. Nu putea accepta ideea că este bolnav și trebuie să se protejeze. Soția marelui actor spunea: „Era timid şi se jena când era atât de adorat de public. N-a vrut să fie cuminte, spunea că el nu poate să se despartă de scenă, nu poate să nu se ducă pe scenă, şi a jucat până în ultima zi. Era conştient că nu are voie, dar n-a putut să renunţe, aşa de mult a iubit teatrul.“
Aceștia au fost cei doi oameni pe care îi omagiem astăzi, așa au înțeles ei să-și facă meseria. Să ne mai mirăm de ce sunt și acum atât de iubiți și apreciați? Alături de colegii și prietenii lor din Generația de Aur a teatrului și filmului românesc, Toma și Jean vor fi mereu adevărate exemple de profesionalism, modele de actori care-și iubeau cu patimă meseria și își respectau publicul. Astăzi stăm, din păcate, mai prost la acest capitol, al reperelor morale și profesionale. De aceea, nu avem voie să uităm valorile acestui neam, oameni precum Toma Caragiu și Jean Constantin, care merită respectul și recunoștința noastră.
Cristian Huluban
