Documente desecretizate de CNSAS relevă că Șantierul Naval Tulcea, proiectat în anii ’70 pentru susținerea flotei de pescuit oceanic românești, funcționa în condiții deplorabile. Investiția aprobată în septembrie 1974 și planificată să se finalizeze în 1980 se confrunta cu lipsuri elementare: muncitorii nu aveau suficiente unelte de lucru, iar instalația electrică era inadecvată și prezenta risc de incendii.
Vestiarele și grupurile sanitare erau insuficiente, iar în martie 1978 situația se agravase prin lipsa unor echipamente de bază și condiții igienice precare. Notele informative semnalau și probleme grave de disciplină: unii muncitori consumau alcool și se jucau în program, maiștrii neinterveniind.
Elevi care efectuau stagii în șantier erau expuși la condiții periculoase. O notă din februarie 1979 descria inhalarea de gaze toxice rezultate din arderile nearanjate de țevi. La lansarea navei „Putna” în martie 1980, lipsa de coordonare a beneficiarului a creat riscuri pentru ambarcațiune și instalații portuare.
