Președintele ales al României, Nicușor Dan, a declarat că țara va susține creșterea contribuției către NATO, în paralel cu un efort semnificativ de reducere a cheltuielilor publice. Într-un interviu pentru Financial Times, acesta a transmis un mesaj clar de stabilitate pentru partenerii internaționali și investitori, subliniind angajamentul pro-european și pro-occidental al noii administrații.
Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale a marcat sfârșitul unei perioade tensionate pentru România, afectată de incertitudine politică și dezechilibre economice. Într-un moment cheie pentru relațiile internaționale și pentru stabilitatea fiscală internă, noul lider încearcă să ofere asigurări privind direcția strategică a țării. În fața unui deficit record și a unei posibile presiuni din partea Bruxelles-ului, Dan promite o combinație între reforme bugetare și angajamente de securitate.
Nicușor Dan, angajamente internaționale în context economic dificil
În interviul acordat publicației britanice, Nicușor Dan a reafirmat poziția României ca stat membru al UE și NATO, alături de susținerea Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Președintele a subliniat că țara își menține angajamentele de solidaritate europeană și de contribuție la securitatea continentală.
„Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace. Asta înseamnă să continuăm să sprijinim Ucraina și să participăm la eforturile europene de a prelua securitatea acesteia în propriile noastre mâini”, a spus el pentru Financial Times.
Mesajul său a fost adresat explicit aliaților occidentali, dar și piețelor financiare, care urmăresc cu atenție stabilitatea țării.
Obiectivul NATO: cheltuieli mai mari pentru apărare
Dan a confirmat că România sprijină noul obiectiv NATO de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare, din care 1,5% suplimentar va merge către infrastructură și securitate cibernetică.
Acest prag este propus de secretarul general al alianței, Mark Rutte, și susținut de lideri europeni precum Friedrich Merz.
Inițiativa vine ca răspuns la presiuni externe, în special din partea SUA, care au condiționat continuarea garanțiilor de securitate de creșterea contribuțiilor naționale.
„Da, este ceva ce susțin. Vom fi aliniați”, a afirmat președintele, indicând că planul va fi negociat cu partenerii strategici.
Presiunea deficitului bugetar în creștere
În ciuda angajamentelor de apărare, România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, estimat la 9,3% din PIB anul trecut – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Bruxelles-ul se pregătește să activeze procedura de deficit excesiv, cu posibile măsuri de suspendare a fondurilor europene dacă nu se iau măsuri clare.
Dan estimează că este realist un obiectiv de deficit de 7,5% în 2025, dar avertizează că pentru a atinge această țintă este necesară o reducere a cheltuielilor publice de 6 miliarde de euro.
„Va trebui să reducem cheltuielile cu 6 miliarde de euro în 2025. Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a declarat el pentru Financial Times.
Experiența de la Primăria Capitalei, prezentată ca model
Pentru a câștiga încrederea investitorilor și a instituțiilor europene, Dan invocă mandatul său de primar al Bucureștiului, unde a reușit să stabilizeze bugetul local.
La preluarea funcției, datoria urgentă ajunsese la 75% din bugetul anual, însă în patru ani a redus presiunea fiscală și a obținut un rating financiar pozitiv.
„Vreau ca UE și investitorii să se uite la bilanțul meu ca primar al Bucureștiului și să aibă încredere în noul nostru plan”, a spus el.
Această experiență este prezentată ca o garanție a competenței administrative și a capacității de a implementa reforme.
Formarea guvernului și provocările coaliției
Printre primele priorități ale noului președinte se află desemnarea unui prim-ministru capabil să formeze o majoritate stabilă.
Dan insistă asupra necesității unei coaliții largi care să includă toate cele patru partide mari din Parlament.
„Vreau să echilibrez bugetul de stat și să acord libertate inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide principale în guvern.
Țara nu își poate permite jocuri politice în acest moment”, a afirmat el.
Deși Ilie Bolojan, senator de centru-dreapta, este favorit, obținerea sprijinului politic necesar rămâne o provocare. Negocierile sunt deja în curs, dar poziționarea PSD și eventuala alianță a acestuia cu AUR complică ecuația politică.
Pericolul extremismului și criza de încredere
Dan recunoaște că performanța guvernului său va avea un impact decisiv asupra alegerilor din 2028. El a declarat că înțelege motivele sociale și economice ale celor cinci milioane de votanți care l-au susținut pe George Simion.
„Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători care l-au susținut pe Simion. Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, a spus el.
A avertizat că neîncrederea în instituții, corupția și gestionarea deficitară a statului au alimentat ascensiunea populismului. În acest context, Dan cere continuarea anchetelor privind posibila ingerință rusă în anularea primului tur de scrutin.
„Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit. Corupția, proasta gestionare și creșterea diferențelor de venit au contribuit la furia împotriva clasei politice. Mulți politicieni din vechile partide… înțeleg că trebuie să se schimbe.
Următorul pas va fi sistemul judiciar. Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a spus el, făcând apel la transparență și responsabilitate în elucidarea evenimentelor recente.
