La 28 iunie 1914, atentatul de la Sarajevo contra arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei a declanșat o serie de evenimente care au dus la Primul Război Mondial. Deși se cunosc numele atentatarilor – Gavrilo Princip, Nedeljko Čabrinović și Vaso Čubrilović – istoricii se confruntă cu dificultăți considerabile în reconstituirea mecanismelor complete ale complotului. Conspiratorii au șters metodic urmele legăturilor cu Belgrad, iar mulți dintre cei care au supraviețuit au ales tăcerea sau au denaturat faptele.
Colonelul Dragutin Dimitrijević, cunoscut drept Apis, ofițer al armatei sârbe și lider al serviciului de informații militare, este considerat o figură centrală. El era și co-fondator al organizației secrete Mâna Neagră, dedicată unificării teritoriilor slave. Motivele exacte ale deciziei de asasinare rămân controversate, dar istoric se crede că teama față de reformele de autonomie ale lui Franz Ferdinand, care ar fi împiedicat unificarea slavilor, a jucat un rol crucial.
Arhiducele nu era țintă datorită ostilității față de slavii din imperiu, ci din cauză că reforme ale sale puteau compromite proiectul naționalist sârb. Lipsa documentelor scrise și contradicțiile din mărturiile posterioare fac imposibilă stabilirea cu certitudine a tuturor detaliilor conspiției.
