Fizicieni francezi au obținut o nouă fază de gheață superionică sub presiuni extreme de 2,3 milioane de atmosfere și temperaturi depășind 2.000°C. Experimentul, condus de Alexis Forestier de la Comisia Franceză pentru Energii Alternative, a expus mostre microscopice de apă la condiții limită în care substanța ar trebui să devină gaz, dar a adoptat o stare hibridă neobișnuită.
În gheața superionică, atomii de oxigen formează o rețea cristalină rigidă de solid, iar nucleele de hidrogen circulă liber ca într-un lichid. Cercetătorii au identificat o structură teoretizată anterior — gheața hexagonală compactă — folosind nicovaluri cu diamante și raze X de sincrotron. La presiuni crescute până la 219 gigapascali, această formă cristalină a devenit predominantă, dovedind stabilitate în condiții extreme.
Descoperirea ar putea explica fenomene bizare observate la planetele Uranus și Neptun, unde asemenea structuri moleculare din adâncurile planetare ar putea influența generarea câmpurilor magnetice asimetrice și complexe ale acestora.
