Tendinţa de a petrece cât mai mult timp în online a oamenilor uşurează radical munca hackerilor de a pune mâna pe informaţiile noastre personale. În Marea Britanie furtul de identitate a ajuns la un maxim istoric, Serviciul de Prevenţie Antifraudă înregistrând doar anul trecut 190.000 de cazuri de acest fel, potrivit BBC.
În luna aprilie a acestui an, Facebook a făcut public faptul ca parolele a milioane de utilizatori Instagram au fost stocate într-un sistem simplu şi nesigur, periclitând, astfel, securitatea utilizatorilor. Anul trecut, Quora – un website de tip Q&A, a fost hackuit, iar peste 100 de milioane de nume şi adrese de e-mail au fost făcute publice. Mai recent, Yahoo! a încheiat un proces legat de pierderea datelor a 3 miliarde de useri, date precum adrese de e-mail, întrebări de securitate şi parole.
Nu este de mirare că Microsoft a anunţat anul trecut că plănuieşte să renunţe la parole, trecând în schimb la date biometrice, precum identificarea pe bază de amprentă.
Firma de cercetare IT, Gartner, a prezis că până în 2022, 60% dintre companiile care operează global vor vor reduce utliziarea parolelor cu mai bine jumătate din procentele actuale.
Cum ne putem păstra la loc sigur informţiile personale?
Oamenii tind să aibă mai multe conturi şi să folosească aceeaşi parolă pentru o bună parte dintre acestea, lucru ce ii uşurează considerabil sarcina unui potenţial hacker. Noile reguli întocmite de Uniunea Europeană abordează direct problema de faţă. Noua Directivă a Serviciilor de Plată administrată de Comisia Europeană, sau PSD2, solicită cel puţin doi factori în validarea identităţii unui client, cum ar fi un obiect fizic (un card bancar), o informaţie personală (un cod PIN), sau prin intermediul datelor biometrice, cum ar fi unele caracteristici fizice (amprenta).
Pentru a spori securitatea, unele companii încearcă autentificarea prin factori multipli (MFA), prin care se vizează identificarea oamenilor prin cât mai multe moduri cu putinţă. Pe lângă coduri PIN şi scanări de amprentă, se vor încerca şi variante de backup ca locaţia, istoricul cumpărăturilor, modele de deblocare sau chiar prin felul în care ne ţinem telefonul în mână.
Conform unui studiu publicat de KPMG, una dintre cele mai mari firme de audit din lume, 67% dintre băncile vizate au investit în dezvoltarea sistemelor bazate pe date biometrice precum recunoaşterea facială şi detectarea pe bază de amprentă şi voce.
Sursa: zf.ro
