Un utilizator Reddit a postat o poveste care i s-a întâmplat personal, de curând. Aceasta a devenit virală și face deliciul Internetului.
”Acum câteva luni, o femeie s-a mutat în cartier cu un câțel destul de mare de rasă boxer. Ca cel din imagine.
Având doi căței mari și eu m-am bucurat când am văzut că, în sfârșit, mai e cineva ca mine, majoritatea vecinilor având căței mici.
Într-o zi, când am iești afară, am văzut un rahat mare de câine și pe această cucoană care trecea nepăsătoare pe lângă el după ce cățelul lui l-a făcut acolo. Am strigat-o politicos și am rugat-o să adune după cățelul ei. S-a uitat la mine cu o privire acră și a continuat să meargă nepăsătoare, ignorându-mă total.
Okay, cum o fi, nu-i mare lucru, mi-am zis în sinea mea. De data asta am curățat eu după câinele ei, ca să nu zică că nu-s un vecin bun. Treacă de la mine de data asta, problema a fost, însă, că asta s-a mai întâmplat de cel puțin cinci ori în aceeași săptămână!
În sfârșit, am confruntat-o și i-am zis că m-am săturat să tot curăț după câinele ei sau să calc în rahatul câinelui ei pentru că ea nu vrea să adune după el. Am rugat-o frumos, iarăși, să îl adune.
Și nu vă mint și nici nu exagerez când vă spun că m-a privit direct în ochi și mi-a zis <<Și eu plătesc ca să locuiesc aici așa că-mi voi lăsa căcatul oriunde am chef>>. După care pleacă rapid, lăsându-mă cu gura căscată.
Așa că am cedat și mi-am făcut un plan să o învăț minte pe scorpie. Am început să păstrez într-o pungă tot rahatul lăsat de ea, de la cățelul ei, timp de 2 luni, și, de ce să fiu mincinos, am pus și de la ai mei, căci nu aș fi strâns atât de repede o cantitate mare de căcat de câine într-un timp atât de scurt. După 2 luni, am strâns o cantitate considerabilă și, finalmente, într-o dimineață de Luni, pe la 4, m-am dus la ușa la ea și i-am vărsat tot rahatul de câine în fața ușii.
La 7 dimineața cineva îmi ciocăne în ușă, deschid, și este minunata mea vecină. <<Trebuie să vii și să cureți naibii rahatul ăla din fața ușii mele. ACUM!>> mi-a țipat în față.
Iar eu i-am zâmbit și i-am spus <<Scuzați-mă doamnă, și eu plătesc să locuiesc aici așa că îmi las rahatul unde am chef>>.”
Dumnezeule, ne-ar fi plăcut să vedem reacția ei, sigur a fost genială. Voi ce ați fi făcut în locul omului nostru creativ? Cum ați fi reacționat?