Descoperire unică într-o râpă aflată județul Buzău. Specialiștii au declarat că “astfel de piese sunt extrem de rare”.
Într-o râpă din județul Buzău a fost făcută o descoperire unică. Este vorba despre o parte dintr-un animal dispărut cu mai bine de 10.000 de ani în urmă.
Descoperire unică într-o râpă aflată în județul Buzău. Este vorba despre o piesă foarte rară
Într-o ravenă din comuna Săpoca s-a făcut o descoperire surprinzătoare, și anume un incisiv superior care i-a aparținut unui mamut lânos, care se afla la apogeul evoluției, contemporan cu populațiile de homo sapiens, primii oameni moderni.
Piesa este una unică și a intrat în patrimoniul cultural național, administrat de Muzeul Judeţean Buzău. Este o adevărată raritate în zona de sud și de sud-est a țării.
Fildeșul este provenit de la o specie de mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu. Instituția de cultură a fost sesizată în privința descoperirii fragmentului pe 15 ianuarie.
Miercuri, pe 29 ianuarie, cu sprijinul autorităților locale din Săpoca, a fost extras din sol. Ulterior, a fost predat spre conservare Muzeului Județean Buzău.
“Este vorba de un incisiv, un fildeş care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituţiei noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca.
Ea a ajuns miercuri la Muzeul Judeţean Buzău, urmează să i se aplice măsuri de conservare primară, iar pentru a o expune, ţinând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat.
Are o dimensiune în desfăşurare de 120 cm. Astfel de piese sunt extrem de rare în zona de sud şi sud-est a României.
Mulţumim domnului primar de la Săpoca pentru că ne-a oferit suportul necesar pentru a recolta piesa, a fost găsită într-o ravenă de către un cetăţean”, a declarat Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău, potrivit Agerpres.
Acesta ajungea până la 3 metri înălțime și la o greutate de până la 8 tone, potrivit scheletelor întregi ale mamutului lânos, descoperite până acum.
De ce descoperirea este atât de importantă
În acea perioadă a Pleistocenului târziu, în spațiul european existau mai multe populații umane. În sudul României, există foarte puține astfel de piese, astfel că descoperirea este una importantă.
Mamutul lânos se numără printre speciile mici de mamut, întrucât acesta trăia într-un climat mai răcoros. Din acest motiv, din cauza suprafeței mai mari a corpului, căldura a fost pierdută mai intens.
“În perioada aceasta a Pleistocenului târziu, deja în spaţiul european existau populaţii umane, Omul de Neanderthal până acum vreo 40.000 de ani, după care vine şi se răspândeşte omul modern, homo sapiens.
În România există urme ale unor interacţiuni dintre om şi mamut, atât pentru a-şi obţine hrana dar şi pentru a face diferite obiecte din os de fildeş.
Există un fragment de fildeş de mamut cu urme de prelucrare în situl paleolitic de la Lespezi, judeţul Bacău. Descoperirea de la Buzău este importantă, pentru că sunt foarte puţine piese de acest tip în sudul României. (…)
Era acoperit cu un păr destul de des, putem să considerăm din scheletele întregi descoperite că avea undeva la 3 m înălţime şi putea să ajungă până spre 8 tone în greutate.
Nu avem deocamdată elemente directe, putea să trăiască în acest interval, între 125.000 – 11.000 de ani”, a explicat lectorul universitar doctor al Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Ştefan Vasile.
Fildeșul care a fost descoperit recent poate să ofere și detalii privind climatul, dar și mediul înconjurător în care trăia mamutul, la momentul respectiv.
De-a lungul a 2,6 milioane de ani, mai multe glaciațiuni și intervale mai calde s-au succedat. Lectorul Ștefan Vasile a mai spus, de asemenea, că mamutul lânos apare în intervalele reci, în Pleistocenul târziu. Nu totul era, însă, acoperit de gheață.
“Erau suprafeţe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet şi o parte din nordul Germaniei şi Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei. Mai la sud, în zona noastră au existat gheţari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade faţă de cel din prezent. Peisajul arăta puţin altfel.
Mamutul lânos are un tip de vegetaţie caracteristic, trăia în aşa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuşti, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existenţa vieţii şi a omului”, a mai adăugat specialistul.
