Preţul mediu la locuințele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru din acest an, în urcare cu 29% faţă de primul semestru din 2019, când era de 1.329 de euro. Situaţia din Bucureşti este o situaţie destul de eterogenă, a afirmat, vineri, directorul comercial al Imobiliare.ro, Răzvan Ionescu, la un eveniment organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti, de la Palatul Parlamentului, acolo unde au fost evidențiate cele mai scumpe cartiere din Capitală, informează Agerpres.
“În toţi ce aceşti 5 ani vedem că creşterea nu s-a oprit. Au fost câteva momente de incertitudine, dar creşterea a fost aproape continuă şi am câteva cifre care arată global ce s-a întâmplat specific pe piaţa din Bucureşti.
Încep cu nişte cifre de macroeconomice. Salariul mediu în perioada aceasta a crescut cu 64%, în timp ce preţul mediu solicitat în Bucureşti a crescut cu aproape 30%.
Ce ne spune asta? Ne spune că gradul de accesibilitate al locuinţelor din Bucureşti a crescut, în această perioadă. Practic, locuitorii Capitalei, faţă de acum 5 ani, îşi permit mai mult decât îşi permiteau atunci. Ca să dăm şi cifre, dacă acum 5 ani ne trebuiau 7,2 ani pentru a achiziţiona dintr-un salariu mediu o locuinţă, un apartament de două camere, în 2024 această perioadă s-a redus la 5,6 ani.
În acelaşi timp, o situaţie interesantă se vede pe zona de autorizări clădiri rezidenţiale. Dacă în anul 2019, în această perioadă ianuarie-iunie, prima jumătate de ani, erau 300 de autorizaţii noi, presupun că nu este o surpriză pentru nimeni că în 2024 numărul s-a redus aproape la jumătate”, a spus Răzvan Ionescu, la un eveniment organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti, de la Palatul Parlamentului.
Care sunt cartierele care au cele mai mari preţuri la locuinţele noi
„Situaţia din Bucureşti este o situaţie destul de eterogenă. Vedem, în funcţie de cartier, creşteri de la 9%, cea mai mică creştere, până la aproape 90%, în Pantelimon, de exemplu. Pantelimon este cartierul cu cea mai mare creştere de preţ de-a lungul acestor 5 ani.
Vorbim de o creştere de la un preţ mediu de 930 euro, deci sub 1.000 euro, la un preţ de 1.700 euro, astăzi. (…) În aceeaşi situaţie sunt cartierele Drumul Taberei, Pipera, Militari, Rahova, unde am avut creşteri de peste 60%, în Drumul Taberei aproape 80%.
Topul celor mai scumpe cartiere din Bucureşti nu este o surpriză pentru nimeni. Cred că aceleaşi le-am avut şi acum 5 ani. Vorbim de Herăstrău, Nordului, Dacia, Eminescu, Victoriei, Romană, Dorobanţi, Floreasca şi Cotroceni. În aceste cartiere vedem preţuri medii în zona de 3.000 euro pe metru pătrat. Atenţie că şi în interiorul acestei zone situaţia este extrem de eterogenă. Sunt, aşa cum probabil că toţi ştiţi, proprietăţi la peste 10.000 euro metrul pătrat şi proprietăţi undeva sub 3.000 euro pe metrul pătrat”, a susţinut el.
Care sunt cartierele care au cele mai mici preţuri la locuinţele noi
În schimb, topul celor mai ieftine cartiere din Bucureşti s-a schimbat din 2019 faţă de 2024. Deşi Ghencea a rămas cel mai ieftin, cu 1.231 de euro pe metrul pătrat util pentru apartamentele noi, şi aici creşterea este destul de mare, de peste 50% faţă de 2019, când aveam 833 euro pe metrul pătrat. În acelaşi timp, în 2024, pe lista celor mai ieftine cartiere a apărut Titan, cu 1.346 euro/mp.
Potrivit analizei, nu există în Bucureşti nicio zonă în care preţurile solicitate pentru apartamentele noi scoase la vânzare să fie în scădere comparativ cu cele înregistrate în prima jumătate a anului 2019. În schimb, vedem cartiere unde locuinţele noi s-au scumpit cu cel puţin 60% în ultimii cinci ani, dar şi zone care depăşesc la vânzare pragul de 3.000 euro/mp util.
Cumpărătorii au avut la dispoziţie în prima jumătate a anului până în 13.000 de apartamente noi la nivelul pieţei rezidenţiale din Bucureşti, cu 22% mai puţine decât în perioada similară a anului 2019. Cele mai multe apartamente noi sunt concentrate în patru cartiere – Berceni, Titan, Pipera şi Militari. Dezvoltarea accelerată înregistrată pe segmentul rezidenţial nou în Berceni a atras o saturaţie la nivelul cererii.