Aproape toți oamenii cu două copii ale acestei variante genetice dezvoltă semne ale bolii Alzheimer, arată cel mai recent studiu. Cercetarea s-a concentrat pe o variantă numită APOE4 și a analizat persoanele de origine europeană.
Boala Alzheimer poate afecta milioane de oameni
Descoperirile sugerează că persoanele cu două copii ale genei – numite homozigoți APOE4 – au o formă genetică distinctă a bolii Alzheimer.
Cercetarea indică necesitatea unor strategii de prevenire direcționate, studii clinice și tratamente, scriu oamenii de știință în lucrarea publicată în revista ”Nature Medicine”.
Alzheimer este o tulburare a creierului care erodează memoria și funcția cognitivă. Poate afecta milioane de oameni și este a șaptea cea mai mare cauză de deces din SUA, scrie Smithsonianmag.
Oamenii de știință nu au înțeles pe deplin ce duce la apariția bolii. Dar au identificat câteva forme genetice de Alzheimer, inclusiv o formă cu debut precoce cauzată de mutații în trei gene, conform studiului. Alte cazuri genetice sunt legate de sindromul Down – aproximativ jumătate dintre persoanele cu sindrom Down, în vârstă de 60 de ani, suferă de Alzheimer.
O serie de variante genetice, inclusiv APOE4, legate de un risc crescut de Alzheimer
O serie de variante genetice, inclusiv APOE4, au fost legate de un risc crescut de Alzheimer. Dar, în noua lucrare, cercetătorii sugerează că a avea două copii ale variantei APOE4 este mai mult decât un factor de risc. De fapt, ar putea fi o cauză.
„Această reconceptualizare pe care o propunem afectează o mică minoritate de oameni”, spune autorul principal Juan Fortea, neurolog la Unitatea Sant Pau din Spania.
Persoanele cu două copii ale APOE4 reprezintă 2% din populația generală, potrivit studiului. Dar descoperirile sugerează că aproximativ 15% dintre persoanele cu Alzheimer au două copii ale variantei. Asta înseamnă că acele cazuri „pot fi urmărite până la o cauză, iar cauza se află în gene”, spune Fortea.
Nu toți cercetătorii sunt de acord că persoanele cu două copii ale APOE4 au un tip unic de boală.
„Nu văd nimic în această lucrare care să justifice afirmația conform căreia transportul a două copii ale APOE4 reprezintă o „formă genetică distinctă” a bolii Alzheimer”, spune David Curtis, genetician la University College London, care nu a contribuit la descoperiri.
„Indiferent câte copii de APOE4 poartă unul, procesele bolii de bază par similare în cazurile de Alzheimer, sugerând că orice tratament eficient și strategii de prevenire, care nu au fost încă dezvoltate, ar avea o aplicabilitate largă”, adaugă ea.
Pentru a ajunge la concluzia lor, cercetătorii au analizat datele a 3.297 de creiere donate și 10.039 de indivizi. Ei au descoperit la creierele a 273 de donatori și 519 dintre participanți aveau două copii ale variantei APOE4 – și aproape toți aveau semne ale bolii Alzheimer.
Cei cu două copii ale APOE4 au avut semnificativ mai mulți biomarkeri ai bolii
În comparație cu persoanele cu două copii ale APOE3, o variantă a genei APOE care nu are niciun efect asupra riscului de Alzheimer, cei cu două copii ale APOE4 au avut semnificativ mai mulți biomarkeri ai bolii după împlinirea vârstei de 55 de ani.
Până la vârsta de 65 de ani, aproape toți membrii acestui grup aveau niveluri anormale ale unei proteine numite amiloid – din care cantități mari sunt legate de boala Alzheimer – din lichidul cefalorahidian, iar 75% dintre ei prezentau niveluri anormale de amiloid la scanările creierului.
Simptomele lor au început mai devreme decât la alții – în medie, în jur de 65 de ani.
Studiul arată că persoanele cu două copii ale APOE4 „îndeplinesc cele trei caracteristici principale ale bolii Alzheimer, determinată genetic”, scriu autorii: o prevalență ridicată a bolii în rândul grupului, o predictibilitate a apariției simptomelor și biomarkeri predictibili și modificări clinice.
Persoanele cu două copii ale genei APOE4 prezintă un risc crescut de reacții adverse la medicamentul lecanemab, utilizat pentru tratarea bolii Alzheimer. Reisa Sperling, co-autor al studiului și neurolog la Spitalul General din Massachusetts, spune că ar trebui să existe cercetări suplimentare asupra medicamentelor, precum și studii privind alte strategii de tratament și prevenire.
