Un gaz radioactiv detectat în 16 județe din Vestul României poate duce la cancer pulmonar pentru nefumători. Potrivit cercetătorilor, s-au înregistrat niveluri peste medie în foarte multe clădiri, inclusiv în grădinițe și școli.
România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon, un gaz radioactiv care cauzează cancer pulmonar pentru nefumători. Iradierea este foarte periculoasă pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
Acest gaz radioactiv cauzează cancer pulmonar
Potrivit cercetătorilor, radiațiile cu radon au crescut numărul de cancere pulmonare la nefumători în 16 județe din România. Acest gaz radioactiv inodor și incolor se eliberează în mod natural și nu este periculos decât dacă se acumulează în clădiri.
România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni, comparativ cu alte țări din UE. Potrivit datelor oficiale, ne aflăm pe locul 4 la acest capitol.
Conform specialiștilor, radonul nu ne pune în pericol atunci când se află în aer liber. Situația devine periculoasă abia când se acumulează în interior.
Studiile arată că expunerea la concentrații ridicate de radon în interior poate crește riscul de cancer pulmonar prin inhalare.
Acest gaz radioactiv se formează prin descompunerea elementelor chimice precum uraniu, toriu și radiu, prezente în sol, apă și materiale de construcție.
Cumularea din interiorul clădirilor reprezintă jumătate din toată expunerea la radiații pentru oameni.
Totodată, este a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat, și prima cauză în rândul nefumătorilor.
Riscul de cancer pulmonar cauzat de radon este substanțial mai mare pentru fumători.
Mai precis, au de aproximativ 25 de ori mai multe șanse de a dezvolta cancer pulmonar decât nefumătorii.
Pericolul a fost recunoscut și de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului
Pericolul a fost recunoscut și de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC). Aceasta a clasificat radonul drept cancerigen uman dovedit, alături de fumul de tutun, azbest și benzen.
Trebuie menționat că prezența radonului în aerul din încăperi este determinată de mai mulți factori. Este vorba despre geologie, tehnici de construcție și tipuri de ventilație.
Totuși, sursa principală de radon este solul de sub clădiri. Radonul poate ajunge în clădiri prin fisuri, ferestre și alte goluri, în special în regiunile temperate și reci.
În regiunile temperate și reci, clădirile sunt adesea la o subpresiune ușoară. Mai mult, radonul poate fi eliberat și în duș sau în timp ce spălăm rufele.
Motivul este că acest gaz radioactiv se poate dizolva în apele subterane și poate fi eliberat în aer în timpul utilizării apei.
În schimb, riscul asociat consumului de apă contaminată cu radon nu este considerat major, comparativ cu expunerea la radon inhalat din aer.
Cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoc, a oferit mai multe informații.
„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat cercetătoarea.
