Asociațiile de elevi au depus la Ministerul Educației un proiect de Statut în care cer mai multe drepturi. Copiii se plâng, printre altele, de faptul că au foarte multe ore la școală, li se dau foarte multe teme pentru acasă, nu mai au timp să se odihnească sau să se relaxeze. De asemenea, solicită și desfiinţarea intrărilor separate pentru elevi şi profesori în imobilele în care funcţionează unităţi de învăţământ, considerând că între elevi şi personalul unităţii de învăţământ nu poate exista niciun fel de discriminare.
Elevii cer ca greutatea ghiozdanelor să nu depășească 10% din greutatea copilului, iar temele, cumulat, să nu ocupe mai mult de o oră din timpul elevului de clasa primară, respectiv două ore, pentru elevul din gimnaziu sau liceu. În același timp, aceștia își doresc ca ora de Religie să fie prima sau ultima în orar, dar și ca profesorii să justifice notele elevilor de la lucrările scrise, în termen de 15 zile de la comunicare, la solicitarea copilului sau părintelui. Nu în ultimul rând, se solicită ca elevii de gimnaziu să stea cel mult 5 ore pe zi de școală, iar cei de liceu 6 ore și intrări comune pentru ei și profesori.
„În unele unități de învățământ există sancțiuni în regulamentul de ordine interioară, dacă elevii folosesc intrarea profesorilor. Sancțiuni care sunt în mod clar reglementate ilegal”, a explicat Bianca Ivan, actualul președinte al Consiliului Național al Elevilor. Toate aceste solicitări se regăsesc în proiectul de Statut al elevului depus la registratura Ministerului Educației.
Intrările în școli, o problemă artificială
„Plecăm de la o manifestare de pseudo ipocrizie din partea ambelor parti. Este limpede că societatea noastră este una conservatoare, una în care transformările și schimbările se produc extrem de greu și care dor foarte mult. Are o inerție colosală societatea noastră, cu atât mai mult sistemul educațional. În termeni de analiză tranzacțională, ceea ce se întâmplă aici este un exemplu foarte relevant de transformare, modificare, a unor relații de tip părinte copil către un tip de relații de tip mai mult adult –adult, așa cum stau lucrurile acum, cu intrări separate și segregate, asta e mai degrabă o formă cu un fond slab, nu acolo stă respectul elevilor față de profesori. În același timp, în momentul de față este nevoie de discuții pe această temă care să nuanțeze ceea ce Daniel David nuanța în Psihologia poporului Român, noțiunea de emancipare. Există clar o țintă a societății de emancipare, de schimbare, de transformare, a unor cutume vechi în altceva”, spune expertul în educație Marian Staș legat de cererea elevilor de a avea intrări în școli comune cu profesorii.
De altfel, specialistul consideră că școala românească are alte probleme.
„Cred că problemele sunt altele într-o școală, de exemplu planurile cadru. Oamenii nu știu sau nu vor să știe despre ce este vorba în propoziția adevărată a școlii și atunci toată lumea se uită la efecte, în loc să se uite la cauze. Școala merge prost, dintr-o inadecvare comunistă structurală a planurilor cadru și a modelului curricular, care este depășit de timp, este construit ortodox și sindicalist”, precizează el.
Punctul de vedere al expertului este susținut și de președintele Federației Părinților din România, Iulian Cristache, care consideră că pe această temă a izbucnit un scandal artificial, referindu-se la recenta dezbatere din spațiul public, provocată de o profesoară care a susținut că nu este de acord ca școlile să aibă intrări comune pentru elevi și profesori.
„Este o formă de uzurpare a imaginii cadrului didactic. În primul rând, suntem categorii sociale diferite”, semnala Claudia Osiceanu, profesoară de română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod” din București.
„Abandonarea practicilor tradiționale, cum ar fi intrările separate, poate reflecta o ADAPTARE la cerințele contemporane ale unei societăți în schimbare. Ca amenințare, unii profesori pot percepe schimbarea ca o amenințare la adresa autorității lor și pot adopta o atitudine negativă, afectând relațiile cu elevii. Nu asta ne dorim!”, susține Iulian Cristache.
Ca profesorii să fie respectați trebuie să fie foarte bine pregătiți, este de părere și psihologul Keren Rosner.
„Să aibă un comportament corect social și în relația cu elevul și să fie constant în deciziile pe care le ia, să ofere învățământ de calitate. Sistemul ar trebui să fie diferit astfel încât consecințele să fie mult mai respectate”, arată aceasta.
Este vorba de respect și de o egalitate care s-a promovat foarte mult în țările occidentale, este vorba de faptul că unii profesori sunt strigați pe nume, e vorba de școala veche și școala nouă, mai explică expertul.
„În școala veche profesorul era o autoritate, profesorul era investit cu autoritate de către elev, lua decizii unilaterale, el făcea legea. Se trece gradual la metoda nouă în care profesorul este foarte prietenos cu elevul și au o relație, pe când înainte nu rea o relatie de amiciție, de prietenie, decât în cazuri excepționale când profesorul era și mentor. E vorba de o trecere, iar de aici și ciocnirea asta între școala veche, școala nouă și pretențiile de a fi separate intrările. Elevul făcea parte dintr-o categorie care era condusă, controlată, care nu avea același drepturi cu profesorul. Acum elevi pot să protesteze, să acuze, părinții intervin foarte mult”, a explicat psihologul.
„Multă teorie, practică mai deloc”
Expertul în educație Mircea Bertea a declarat pentru Edupedu cu privire la Statutul elevului că, de fapt, „ar trebui să regândim și noi puțin școala și orele. Eu cred că școala ar trebui să fie într-adevăr un spațiu de învățare. În ce sens? Astăzi școala românească este un spațiu de predare, și aici și acum, da, îl aglomerăm pe elev dacă șase ore predăm, copilul înțelege sau nu înțelege, că e mult de predat și nu ai timp să realizezi un feedback eficient, îi dai temă pentru acasă. Pe urmă, se duce acasă, mai lucrează două-trei ore și, într-adevăr, nu-i mai rămâne timp pentru el. Desigur, au nevoie și de timp pentru odihnă”. Expertul a precizat că lucrurile s-ar putea rezolva „dacă ministerul ar avea inteligența pedagogică să lase școlilor autonomie, să-și organizeze orarul, predarea și învățarea așa cum cred de cuviință”.
„Meseria copiilor este să învețe”
Mircea Bertea este de părere că până la urmă „meseria copiilor, jobul lor e să învețe, să meargă la școală. Sigur, e de discutat aici despre ce ar trebui să însemne școala, pentru că prin planurile de învățământ s-au stabilit niște limite privind numărul maxim de ore, care ar merge la 30- 31 pentru gimnaziu și până la 32-33 la liceu, ceea ce înseamnă în general șase ore pe zi, maxim. Dacă facem o comparație cu ce se întâmplă în Vest, e mult ca număr de ore repartizate în intervalul orar 8-14, dar altfel, adică pentru noi, e ceva normal. În străinătate, în Europa în general, programul este de la 9 la 17, cu pauza de masă la prânz”.
Proiectul de act normativ a fost redactat în urma unor consultări și dezbateri care au adunat în ultimele săptămâni peste 1.100 de elevi și reprezentanți ai acestora din toate județele țării, în cadrul unui proces coordonat de Salvați Copiii România.
Statul elevului 2.0
Reprezentanţi ai elevilor din România, în colaborare cu Organizaţia Salvaţi Copiii, au realizat un proiect de Statut al elevului pe care l-au depus la Ministerul Educaţiei. Documentul prevede ca elevii să beneficieze de „timp pentru odihnă”, iar 7 săptămâni consecutive de cursuri să fie urmate de două săptămâni de vacanţă. Ei mai cer asigurarea accesului la internet wireless în şcoli, să primească tablete sau laptopuri, dreptul la propria ţinută vestimentară şi desfiinţarea intrărilor separate pentru elevi şi profesori în imobilele în care funcţionează unităţi de învăţământ, considerând că „între elevi şi personalul unităţii de învăţământ nu poate exista niciun fel de discriminare”.
De asemenea, elevii mai cer ca activitatea de scriere să nu se desfășoare la clasa pregătitoare și clasele I-II la prima oră; orele de desen, mai ales de desen tehnic, să se efectueze în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural; evaluările planificate să nu se poată stabili în două zile școlare consecutive și nici două evaluări în aceeași zi, iar orele de educație fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază.
