Carmen Pantiş este medicul care din 2008 se ocupă de coordonarea programului de transplant din Bihor şi reuşește să menţină judeţul pe primul loc în România în topul naţional al donărilor de organe.
Medicul Carmen Pantiş (49 de ani) a parcurs toate etapele unei cariere construite pe muncă şi disciplină, ajungând de la medic de familie la medic primar anestezie-terapie intensivă la Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea.
A ales medicina fără să ştie prea bine în ce se bagă. „Nu ştiam desena, aşa că nu eram bună pentru meserii tehnice. Dar cel mai mult m-a influenţat diriginta mea care era profesoară de biologie”, povesteşte ea. Visa să devină cercetător în genetică, dar dirginta-model a trezit-o, aşa că a dat admitere la medicină. Abia în anul patru a conştientizat ce înseamnă medicina, când a intrat pentru prima dată într-un bloc operator. A impresionat-o enorm şi a decis să meargă pe drumul chirurgiei, domeniu în care rezultatele se văd imediat.
După moartea tatălui ei, Carmen Pantiş a devenit interesată de un subiect tabu în lumea medicală: moartea.
„Atitudinea mea faţă de pacienţi s-a schimbat dramatic după ce tatăl meu a murit în urma unei greşei medicale”, mărturiseşte Carmen Pantiş. La 35 de ani s-a specializat în anestezie-terapie intensivă, cea mai apropiată de ce făcea la SMURD.
„În faţă reanimării nu mai există diferenţe sociale. Toţi aşteaptă ieşirea medicului cu aceeaşi emoţie. Fiecare viaţă salvată ne oferă o satisfacţie extraordinară”, mărturiseşte Carmen Pantiş.
Bihorul pe primul loc A reuşit să aducă judeţul Bihor pe primul loc în topul naţional al donatorilor de organe. „Donarea de organe este o problemă în toată lumea, reflectată în listele lungi de aşteptare. Bihorul este situat la o rată de donare asemănătoare Spaniei, cea mai performantă ţară din Europa, unde se înregistrează 34 donatori la un milion de locuitori“, a spus Carmen Pantiş.
Ea este cea care face tot posibilul pentru ca durerea pierderii unei persoane dragi să se transforme în bucuria şansei la o viaţă sănătoasă, pentru o altă persoană, complet străină celui plecat. “Diagnosticul de moarte cerebrală presupune întreruperea ireversibilă a tuturor funcțiilor, inclusiv moartea trunchiului cerebral. Sarcina mea precisă este să identific pacienţii la care a survenit o leziune neurologică catastrofală, care a condus la moartea creierului, şi ventilaţia mecanică a suplinit funcția respiratorie. În această situație ireversibilă, cordul funcționează. În lipsa unei bune coordonări a activității în clinică se prelungește inutil suferința familiei şi i se refuză pacientului o moarte demnă”, afirmă medicul.