Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la şedinţa de bilanţ a CSM, că, în ciuda anului dificil pe care-l traversăm, justiţia trebuie să asigure în continuare respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. ”Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege”, a afirmat preşedintele, referindu-se la mesajul transmis în acest sens de către români, la referendumul din 2019.
”Ne revedem într-un context total atipic pentru întâlnirile de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, în acest an marcat de pandemia de COVID-19, care a afectat întreaga lume. Confruntaţi cu o criză sanitară de o amploare fără precedent, cu implicaţii în toate domeniile vieţii sociale, am fost cu toţii nevoiţi să ne adaptăm. Răspunsul la această situaţie dramatică, în care pe primul loc se află, evident, sănătatea românilor, nu a fost şi nu este unul deloc simplu. În aceste vremuri dificile, misiunea justiţiei de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a rămas însă la fel de actuală şi de importantă”, a afirmat preşedintele.
Potrivit acestuia, ”măsurile impuse pentru protejarea sănătăţii publice au determinat, inevitabil, modificări semnificative în derularea activităţilor curente din justiţie”.
”Amânarea cauzelor aflate pe rol ori creşterea volumului de muncă al instanţelor şi parchetelor, ca urmare a limitării activităţii acestora, reprezintă doar două astfel de consecinţe resimţite la nivelul întregului sistem judiciar. În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depăşirea acestei perioade şi sunt convins că magistraţii înţeleg cel mai bine acest lucru. Această perioadă a fost însă şi o oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare a instanţelor şi parchetelor, în toate formele sale, o îmbunătăţire care altfel s-ar fi produs într-un ritm mai lent. Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii pentru simplificarea şi uşurarea activităţii în sistemul judiciar, în avantajul tuturor participanţilor la actul de justiţie şi, mai ales, al cetăţenilor, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu public”, a mai declarat şeful statului.
”Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, pentru a-şi îndeplini misiunea nobilă. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independenţa justiţiei şi buna sa funcţionare nu sunt lucruri negociabile şi reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar şi pentru continuarea luptei anticorupţie şi suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetăţenilor. Procesul de reparare a legilor justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut nici un secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a şi dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar şi după sancţiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare”, a adăugat preşedintele.
Potrivit lui Iohannis, ”legislaţia într-un domeniu atât de important precum cel al justiţiei trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forţe politice profund ataşate valorilor democratice”.
”Profesioniştii din sistemul judiciar, asociaţiile profesionale şi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcţioneze în mod optim pentru democraţia noastră. În acest context, susţinerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă. Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă şi, de aceea, mă aştept să aveţi intervenţii profesioniste şi obiective”, a adăugat Iohannis.
Acesta a transmis membrilor CSM că sistemul judiciar aşteaptă de la ei ”un rol activ, o abordare constructivă şi matură, lipsită de partizanat, care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor cele mai arzătoare din justiţie”.
”Cum ne dorim să arate justiţia din România în următorii ani? Ce obiective ne propunem să atingem pe termen scurt, mediu şi lung? Cum se va îmbunătăţi acest serviciu public prin raportare la cetăţean şi la interacţiunea acestuia cu instanţele şi cu parchetele? Răspunsurile sunt la noi, toţi cei chemaţi să punem umărul la dezvoltarea României, fiecare în limitele trasate de Legea fundamentală. Buna funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, o relaţie solidă şi onestă cu corpul magistraţilor, materializată printr-un dialog constant cu sistemul, contribuie atât la întărirea credibilităţii CSM, cât şi la construcţia unei viziuni de dezvoltare a justiţiei, dar mai ales la transpunerea acestei viziuni în realitate. Independenţa, corectitudinea şi imparţialitatea sunt repere esenţiale ale magistraţilor nu numai în relaţia cu justiţiabilii, ci şi cu membrii întregii societăţi. Ele nu sunt însă suficiente. Este nevoie de acţiune instituţională, de colaborare, asumare, de leadership şi de perseverenţă pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar. Ne revine fiecăruia dintre noi responsabilitatea de a contribui la îndeplinirea acestei misiuni. În ceea ce mă priveşte, rămân un partener deschis în efortul de modernizare a justiţiei din România, în beneficiul cetăţenilor”, a adăugat preşedintele.