S-au scurs aproape trei ani de când viața unui mare campion a luat o turnură dramatică. Pentru Michael Schumacher, au fost trei ani de chin, trei ani de lacrimi, de încercări disperate pentru a reveni la o viață normală.
Un mare campion al vremurilor noastre stă țintuit într-un scaun cu rotile, cu o privire fixă, o privire goală, care nu exprimă nimic. O privire care dă fiori celor din jurul său, pentru că ei nu pot uita că în acei ochi, până la momentul tragicului accident, pulsa o formidabilă energie, o poftă de viață clocotitoare, așa cum numai în ochii unui om decis să atinga culmile gloriei poți vedea.
Erau ultimele zile ale anului 2013, când întreaga lume a fost șocată să audă, la emisiunile de știri, că Michael Schumacher a suferit un accident la schi. Îngrijorarea din rândul iubitorilor sportului a crescut după ce doctorii au declarat că starea fostului campion de Formula 1 este foarte gravă. După accident, au urmat luni de zile de incertitudini, apăreau tot felul de vești contradictorii, dar realitatea dură nu putea fi ignorată de nimeni.
Era greu de acceptat gândul că cel care a fost de șapte ori campion mondial va mai lupta, de acum încolo, doar pentru a reveni la o viață cât de cât normală. A fost operat, ținut în comă jumătate de an, singurul progres fiind acela că nu mai trebuie să fie imobilizat la pat, ci poate sta și într-un scaun cu rotile.
Acum nu mai este internat, a ajuns acasă, unde duce mai departe o luptă cruntă, o luptă care ar trebui să aducă un licăr de speranță în acea privire goală, care le sfâșie sufletul celor dragi. Cele mai emoționante dovezi că lupta încă nu este pierdută vin atunci când Schumi aude vocile copiilor săi și ale soției. Atunci, lacrimi mari inundă chipul unuia din cei mai mari campioni din istoria sportului, ca o mărturie a suferinței prin care trece. Din păcate, chiar dacă creierul său încă funcționează, reacționând la astfel de stimuli, corpul încă nu răspunde la comenzi.
Dovezile de solidaritate cu marele campion german, venite din întreaga lume, reușesc să aducă o mică alinare familiei lui Michael. A fost compus chiar și un imn, numit sugestiv “Born to fight”, un titlu care caracterizează atât de bine felul în care a decurs viața lui Schumi, atât pe circuitele de Formula 1, dar mai ales acum, în cea mai grea cursă a vieții sale.
Deși specialiștii avertizează ca va fi o luptă grea, de durată, cei care îl iubesc și l-au admirat pe Michael Schumacher sunt cu gândul alături de el, și îl susțin în greaua încercare prin care trece. Pentru noi toți, Michael Schumacher rămâne un exemplu, un model de tenacitate, reamintindu-ne de omul care a dominat atâția ani Formula 1. Deși nu poate vorbi, deși a slăbit foarte mult și nu poate face câțiva pași decât ajutat, Schumi nu acceptă să renunțe. Așa cum a spus cândva o altă legendă a sportului, Muhammad Ali, ”Campionii nu se nasc în sălile de sport. Campionii sunt făcuți din ceea ce au cel mai adânc sădit în ei: o dorință, un vis, o chemare”.
Cristian Huluban