Cele mai recente studii despre coronavirus schimbă paradigme și ridică semne de întrebare asupra evoluției pandemiei în contextul în care relaxările și vacanțele au dus la creșterea cazurilor de Covid-19 în întreaga lume.
Noile cercetări se axează, deci, pe cele mai controversate chestiuni ale momentului privind coronavirusul. Este vorba de transmisabilitatea virusului de către copii și adolescenți, asimptomatici vs simptomatici și imunitatea la Covid-19.
Astfel, un studiu făcut de cercetătorii din SUA a găsit la copiii cu vârste sub 5 ani o cantitate de virus de 10 până la 100 de ori mai mare decât la adulți în căile respiratorii superioare.
Cercetarea, publicată în revista de pediatrie JAMA Pediatrics din Statele Unite, a vizat analizarea a 145 de probe colectate, în perioada martie- aprilie, de la pacienții cu simptome moderate, la o săptămână de la apariția acestora. 46 dintre acestea erau de la copii sub 5 ani, 51 de la copii cu vârsta între 5 și 17 ani și 48 erau adulți între 18 și 65 de ani. Cercetătorii menționați nu au studiat însă transmisibilitatea virusului.
Medicii au adunat informaţii care descriu mai mult de 30 de simptome ale noului coronavirus. S-a mai stabilit că virusul are o abilitate mare de a pătrunde în celulele din nas şi din gât, unde se înmulţeşte şi apoi se răspândeşte în tot organismul.
Nu absența mirosului sau a gustului este simptomul cel mai neobișnuit al noului coronavirus, nici apariția unor pete cutanate. Medicii avertizează că sughițul persistent ar putea fi un nou simptom Covid-19: descoperirea vine după ce un bărbat din SUA, care s-a dovedit pozitiv pentru Covid-19, a avut un sughiț persistent, deși nu a avut alte semne ale bolii, potrivit NZ Herald.
University of California San Francisco (SUA) a publicat un articol intitulat „Noi am crezut că era doar un virus respirator. Ne-am înşelat”, care arată cum au evoluat informaţiile despre infecţia cu SARS – CoV – 2. Când noul coronavirus şi-a făcut apariţia în SUA, medicii căutau trei simptome: febră, tuse şi respiraţie scurtă.
Pe măsură ce numărul de infectări a crescut, lista simptomelor s-a tot lungit. Unii pacienţi au experimentat pierderea mirosului şi a gustului. Alţii s-au trezit cu greaţă şi diaree, cu ficatul şi rinichii distruşi, potrivit click.ro. Durerile de cap, erupţiile cutanate, umflăturile şi infarctele au completat lista, în timp ce alte persoane infectate nu aveau simptome.
De asemenea, o analiză făcută de Russell Viner de la University College London arată că tinerii și copiii au jucat un rol mult mai mic decât adulții în răspândirea virusului în populație, lucru confirmat și de un studiu al Comitetului australian pentru protecția sănătății (AHPPC).
Cercetarea lui Russell Viner demonstrează că adolescenții și copiii cu vârste sub 20 de ani au cu 56% mai puține șanse decât adulții să se infecteze atunci când intră în contact cu o persoană bolnavă.
Coordonatorul studiului, dr. Taylor Heald-Sargent, susține că aceste descoperiri vor ajuta la stabilirea unor noi reguli în școli și grădinițe, cum ar fi o atenție sporită la lipsa spațiului personal, igiena copiilor, modul lor de joacă sau ștergerea ochilor și a nasului. Prevenirea răspândirii va fi dificilă însă este important ca acest lucru să aibă loc, conform romania.europalibera.org
„E o corvoadă să-i faci să poarte mască, să se spele pe mâini și să nu pună orice în gură sau în nas. Însă, adulții care au un comportament corespunzător pot deveni un model pentru ei”, a spus medicul.
Un studiu efectuat în februarie, pe un focar dintr-un grup religios din Daegu, de cercetătorii de la Universitatea Soonchunhyang, Coreea de Sud, și publicat de revista americană Jama Internal Medicine, arată că 29% dintre persoanele infectate cu coronavirus nu au prezentat niciodată simptome, dar au purtat aceeași cantitate de virus ca persoane simptomatice.
Cu toate acestea, găsirea de particule virale reziduale în nas, gât sau plămâni nu înseamnă neapărat că aceste persoane au fost contagioase. De aici vine și marea întrebare a pandemiei: câte cazuri asimptomatice sunt vectori ai virusului și cât de periculoase sunt acestea în momentul în care vin în contact cu alte persoane?
Studiul, condus de profesorul Seungjae, s-a concentrat pe un focarul din grupul religios din Daegu, format din 303 persoane, fiind plasate în izolare cazurile pozitive cu puține sau fără simptome, unde medicii și asistentele le-au monitorizat meticulos simptomele și le-au testat încărcătura virală în mod regulat. Din 303 persoane, 89 nu au prezentat niciodată simptome, o proporție de 29%.
„Este important să subliniem că detectarea ARN-ului viral nu este sinonim cu prezența unui virus infecțios și transmisibil”, avertizează autorii studiului.
Un alt studiu făcut de opt cercetări chinezi arată că persoanele asimptomatice nu transmit virusul. Astfel, din 455 de persoane puse în contact cu o persoană testată pozitiv pentru Covid, dar asimptomatică, niciuna nu a contactat virusul.
De altă parte, doctorul William Hillmann de la spitalul din Massachusetts, spunea în aprilie că ”o parte semnificativă a persoanelor care sunt total asimptomatice sunt contagioase pentru o perioadă de timp”. Organizația Mondială a Sănătății susține acum același lucru, motiv pentru care distanțarea socială devenea esențială. La fel și testarea pe scară largă.
