Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică la prânz, în plin proces de negociere cu liderii UE reuniți la summit-ul de la Bruxelles, că “România are încă o șansă” în obținerea fondurilor pe care și le dorește și că procesul de negociere “a decurs rezonabil până acum” pentru țara noastră. Liderii celor 27 de țări din UE discută despre un pachet financiar de 1800 de miliarde de euro. Ei nu se înțeleg în legătură cu fondul de reconstrucție post-coronavirus și cu noul buget pe termen lung al Uniunii.
Cei 27 de lideri ai UE, întruniți de vineri la Bruxelles, nu au reușit să ajungă la un compromis după două zile de summit și au decis să intre în prelungiri. Șefii de stat și de guvern s-au reîntâlnit duminică la prânz, în speranţa de a depăşi blocajele privind uriaşul plan de relansare post-coronavirus aflat în discuţie. Șeful statului român, Klaus Iohannis, a declarat că ziua de astăzi este “decisivă” și că este posibil să se ajungă la un acord după o nouă seară, sau chiar noapte de discuții. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, a precizat Iohannis, se va reveni la un alt summit peste “câteva săptămâni”.
“Pentru noi temele sunte aceleași. Avem nevoie de fondurile pentru coeziune, de fondurile pentru agricultură, dar și de fonduri substanțiale pentru revigorarea economică. Pentru România lucrurile s-au mișcat într-un mod rezonabil. România are încă o șansă, dar știm foarte bine că în astfel de negocieri la Bruxelles până nu s-a negociat tot nu s-a negociat nimic. Pot spune că sunt moderat optimist. Cred că azi e ziua decisivă, vedem dacă putem ajunge la un acord sau vom reveni pentru câteva săptămâni. Important e că toată lumea își dorește același lucru, ca fondurile să fie legate de cele de redresarea economică. Continuăm cu a treia zi și, poate, a treia noapte de negocieri”, a declarat Klaus Iohannis.
Negocierile au loc, duminică la Bruxelles, în formate mai mici, urmând ca spre seară să se intre într-o nouă sesiune plenară cu toți cei 27 de lideri UE.
Negocierile din summit s-au împotmolit în special din cauza exigenţelor ridicate de ţările aşa-numite “frugale” – Olanda, Austria, Danemarca și Finlanda, spre marea nemulţumire a capitalelor din sudul continentului.
În rândul celor 27 de membri UE s-au format diferite tabere, care-şi apără propriile interese. Sarcina dificilă a Angelei Merkel va fi aceea de a destrăma această textură strânsă de interese. Aşa-numiţii “patru cumpătaţi” – Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria – pun sub semnul întrebării rostul fondurilor de redresare. Potenţialii beneficiari ai acestor fonduri văd lucrurile, evident, altfel.
Premierul Italiei, Giuseppe Conte, explică de ce ţara sa are nevoie de subvenţii, anume pentru că datoriile de stat ale Italiei nu au voie să mai crească, potrivit DW. “Piaţa internă europeană trebuie protejată“, a sublinat premierul de la Roma, arătând că toate ţările UE trebuie să iasă din criză. Fără o Italie redresată economic, vor întâmpina probleme şi ţări exportatoare precum Austria şi Germania, a mai explicat Conte.
“Prietenii coeziunii”, state precum Bulgaria, România, Polonia, Ungaria sau Republica Cehă, care beneficiază de fonduri substanţiale structurale şi pentru agricultură din bugetul european, vor să împiedice reduceri de fonduri în favoarea ţărilor sudice afectate extrem de criza coronavirus.
