Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, că, în negocierea bugetului multianual pentru perioada 2021-2027, va face eforturi ca România să obţină sume consistente din banii europeni. “Azi şi mâine sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României, în aşa fel încât să obţinem un rezultat consistent”, a spus preşedintele României.
Șefii de stat sau de guvern din țările UE se întâlnesc vineri și sâmbătă, la Bruxelles, pentru prima dată în format fizic de la izbucnirea crizei COVID-19, pentru a discuta despre planul economic de peste 1.800 de miliarde de euro, care cuprinde un buget multianual pentru perioada 2021-2027 și un pachet de relansare a economiei europene de 750 de miliarde de euro.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Bruxelles, înainte de începerea summit-ului, că va face eforturi ca România să obţină sume consistente în special pentru coeziune şi pentru politica agricolă. „Noi avem nevoie de aceşti bani pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate şi multe alte programe ce pot fi acoperite din aceste sume”, a explicat şeful statului.
„Începem astăzi un Consiliu European foarte special. Dorim să negociem două teme mari, grele în legătură cu banii europeni. E vorba de bugetul multianual pentru 2021-2027 şi aici pentru România sunt două chestiuni foarte importante, noi ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune şi pe politică agricolă. Noi avem nevoie de aceşti bani pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate şi multe alte programe ce pot fi acoperite din aceste sume. Evident pentru agricultură dorim să folosim sume consistente pentru a moderniza agricultura românească”, a afirmat Klaus Iohannis citat de News.ro.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre al doilea pachet care este negociat şi anume cel pentru revigorarea economică în contextul crizei de COVID-19. Şeful statului a spus că este „relativ optimist că în final pentru România sumele vor fi consistente”.
„Al doilea pachet mare e cel destinat revigorării economice, e un pachet pe care contăm, sunt bani folosiţi pentru refacerea economiei cauzată de criza de COVID-19. Aici avem bani care se dau sub formă de împrumuturi, dar o parte, sperăm şi mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnaţi, sunt aşa-numite granturi, bani pe care îi vom folosi pentru modernizări, digitalizare, pentru sistemul educaţional, social şi multe altele. În total se negociază sume foarte mari. Azi şi mâine sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României, în aşa fel încât să obţinem un rezultat consistent”, a completat preşedintele României.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.
Ulterior, președintele Consiliului European, Charles Michel a propus o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027, care se ridică la valoarea de 1.074 de miliarde de euro, în vreme ce fondul de redresare propus de Comisia Europeană își păstrează dimensiunea de 750 de miliarde de euro, tocmai pentru a convinge statele din nord.
Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut vineri, la sosirea la summitul Uniunii Europene dedicat stabilirii detaliilor unui uriaş plan de relansare european post-covid-19, că se aşteaptă la negocieri dure. ”Începem consultări cu multă vigoare, dar trebuie să spun că diferenţele sunt foarte, foarte mari şi nu pot, de aceea, să prezic dacă vom putea ajunge la un acord de această dată”, a declarat ea.
