Românii i-au așteptat pe americani, pentru a scăpa de comunism, după cel de-al doilea război mondial. Și au așteptat degeaba, pentru că Marele Urs de la Răsărit, pe numele său Stalin, a știut să-și impună punctul de vedere. Acum, Departamentul de Stat al Statelor Unite de transmite un mesaj pe care mulți îl interpretează ca pe un ultimatum. Fie vă aliniați legilor statului de drept, conform angajamentelor pe care le-ați semnat când ați intrat în UE și NATO, fie ne luăm mâna de pe voi și ajungeți din nou sub influența puternicului vecin de la est.
O parte a populației a primit cu satisfacție avertismentul Departamentului de Stat al SUA, referitor la legile justiției. Implicarea oficialilor de la Casa Albă arată cât de serioasă este situația în care se află statul de drept în România. Documentul venit de la Washington spune clar că „Departamentul de Stat al SUA îndeamnă Parlamentul să renunțe la modificarea legilor justiției, care afectează lupta anticorupție și independența judiciară”. Este, să recunoaștem, un avertisment foarte serios, prin tonul ferm cu care americanii trag acest semnal de alarmă, și prin cerințele clare, fără echivoc, ale administrației Trump către o țară aliată.
Pe de altă parte, există mulți români, atât oficiali, persoane publice, cât și oameni simpli, care condamnă acest amestec al americanilor în treburile interne ale unei țări. Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, are o declarație tranșantă: „Eu am sprijinit și sprijin cu fapte administrative și politice independența Justiției și parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA. Lupta cu PSD pentru independența Justiției nu e ușoară și orice sprijin e binevenit. Dar nu pot să accept tonul pe care Departamentul de Stat vorbește României. Suntem, poate, cel mai fidel aliat al SUA în regiune și cel mai apropiat partener în teatrele de război, pentru democrație și valorile nord-atlantice. Măcar pentru acest motive artrebui să se discute pe un alt ton cu România, orice probleme, indiferent cât de delicate. Nu e sigur cât de inspirată și eficientă este această mișcare din punct de vedere tactic, ce ar putea alimenta un curent anti-american și naționalist, care poate fi manipulat de Rusia”.
După cum se vede, suntem din nou împărțiți, între speranța că americanii ne pot ajuta în lupta cu corupția și revolta față de amestecul lor în ciorba noastră. Știm noi să facem cea mai bună alegere, sau este nevoie să fim împinși de alții către democrație și legile statului de drept? Sigur, americanii nu ne dau atenție pentru că le suntem foarte simpatici, sau pentru că au oarece mustrări de conștiință legate de perioada în care ne-au lăsat pe mâna comuniștilor. Ei privesc problema foarte pragmatic, primează interesul lor, nu neapărat dorința de a ajuta un popor sărman. Suntem, din nou, la un moment de cumpănă, la o răscruce de vânturi, și depinde doar de noi ce cale vom alege. Nu mai suntem naivi și creduli, cum am fost în 1989, avem o oarecare experiență în implementarea democrației. Acum, mai mult ca oricând, depinde foarte mult de noi. Vom ști să facem alegerea corectă? Sau vom continua să bâjbâim în întuneric?
Cristian Huluban
