Pierderea unui copil este cel mai greu lucru prin care poate trece un părinte. Când William Jazwinski conducea într-o dimineață de aprilie, a văzut o mașină de poliție care îi făcea semn cu farurile să oprească.
William a tras pe dreapta imediat, și, în timp ce polițistul venea la camioneta lui, William a coborât geamul întrebâbdu-se dacă depășise viteza legală.
În cele din urmă a aflat că nu o făcuse, ofițerul de poliție voia doar să îi mulțumească cu William pentru serviciul militar în slujba țării. Apoi William și-a dat seama că polițistul trebuie să fi văzut abțipildul de pe spatele mașinii. Polițistul l-a întrebat unde a servit, iar William i-a zis că a fost în Irak timp de 15 luni. Acesta a fost momentul în care polițistul a început să povestească. El i-a spus soldatului că și fiul lui fusese tot în Irak, dar nu se mai întorsese niciodată.
Apoi, polițistul a observat steagul american de pe bord care era identic cu cel pe care îl primise și el când fusese infomat de moartea fiului său. Așa i-a venit ideea să-l întrebe pe William ceva mai ciudat. L-a întrebat dacă l-ar putea îmbrățișa: ,,Mi-ai amintit de fiul meu, am tras pe dreapta. Credeam că ești el. În cele mai multe zile încă nu pot crede că el nu mai e”, a explicat polițistul.
William, cu lacrimi în ochi, a coborât din camionetă pentru a-l îmbrățișa pe polițist. Dar nu a fost o îmbrățișare oarecare, cei doi au început să plângă și au stat îmbrățișați multă vreme.
Soldatul venise înapoi pentru că avea stress post-traumatic din cauza tuturor dezastrelor pe care le văzuse în război, iar o îmbrățișare era exact ce avea și el nevoie. Mai târziu, William a împărtășit acest eveniment foarte important pentru el, pe Facebook, iar momentul special de care a avut parte a trecut de mult de granițele țării, fiind unul care vorbește despre bunătate și umanitate.