Sunt mulți cei care încă mai cred că păsările de noapte sunt niște viețăți macabre care aduc numai rău dacă le vezi și le auzi. Chiar dacă păsările răpitoare de noapte există într-o mare varietate de specii – bufniţa, ciuvica, minuniţa, cucuveaua, ciuful de câmp sau de pădure, striga sau huhurezul, oamenii le consideră pe toate cucuvele sau bufniţe. Drept urmare se sperie de ele, crezând că aduc ghinion sau, mai rău, prevestesc moartea.
Până nu demult țăranii din satele românești ucideau aceste păsări de noapte atunci când le vedeau, oamenii credeau că în acest fel vor ,,fenta” moartea. Haideți să trecem în revistă câteva dintre superstițiile în care unii încă mai cred.
1. Dacă vezi bufniță ziua, vei avea parte de ghinion
E simplu, bufniţele le vezi acolo unde sunt bufniţe: în păduri, în podurile caselor, în anexele gospodăreşti ale locuinţelor. Dacă le vezi, într-adevăr ai un ghinion: acela de a avea şoareci sau lilieci pe acolo. Fiind pasăre răpitoare, ea se hrăneşte nu cu seminţe şi frunze de salată, ci cu vietăţi. Deci bufniţele sau cucuvelele sunt chiar de folos omului, scăpându-l de rozătoare sau insecte neplăcute şi păguboase. Dacă vezi bufniţă ziua, prin pădure, înseamnă că acolo, în acel loc, sunt cuiburi de bufniţe, ceea ce este foarte normal, deoarece păsările de noapte trăiesc în pădure, conform RTV.
2. Dacă visezi bufniță, acest lucru anunță că vei avea parte de o situație dificilă din care vei ieși cu greu
Visăm orice, inclusiv bufnițe. Explicația în acest caz e simplă: dacă ai fost la Grădina Zoologică, dacă ai văzut pe internet sau la televizor o bufniță, e foarte posibil să visezi și bufnițe, dar acest lucru nu înseamnă că va urma o tragedie, ci doar că ți s-a imprimat în memorie imaginea acelei păsări.
Mai mult, atât bufnițele cât și cucuvelele sunt păsări de noapte, ele au un ciclu invers față de alte păsări, care dorm noaptea și cântă ziua. Păsările de noapte trăiesc noaptea: zboară, vânează, se reproduc. Cântecul lor înseamnă doar că îşi cheamă perechea sau anunţă „rivalii” că acolo e teritoriul lor.
De ce cântă aceste păsări de noapte la mort?
În secolele trecute, înainte de a se folosi electricitatea, oamenii îşi iluminau locuinţele cu ce aveau: lămpi de petrol, opaiţ, lumânări. În plus, ei se culcau la ora la care venea întunericul. Doar în casele unde cineva era grav bolnav sau pe moarte, era lumina aprinsă.
Păsările de noapte sunt atrase de lumină. Deci era cât se poate de normal ca ele să apară în zona acelei locuinţe, unde era lumină la fereastră şi un om pe moarte înăuntru. Mai ales când restul localităţii era în întuneric. Şi să cânte. Iar oamenii, în simplitatea lor de gândire şi în teama de orice nu înţeleg, au asociat cântatul (destul de înspăimântător), noaptea (care era oricum înfricoșătoare fiindcă vizibilitatea era mai redusă, liniştea mai mare, deci sunetele mult mai puternice) şi aspectul păsărilor, cu faptul că ele şi numai ele au adus sau au anunţat moartea celui drag. Aşa s-a ajuns la teama faţă de păsările de noapte şi chiar la măsuri extreme ca alungarea sau chiar uciderea lor, scrie RTV.
Sursa: RTV
