Klaus Iohannis, care se declară un anticomunist convins, a acceptat ca unele pasaje din cartea sa, unde se vorbește exact despre ororile acelui regim în România, să fie cenzurate de oficialii chinezi. Sunt unele lucruri care se bat cap în cap după publicarea cărții ”Pas cu pas” în limba chineză. Din moment ce toată viața ai detestat regimul comunist, cum se face că poți accepta să-ți fie cenzurată cartea, mai ales că nu vorbim despre un scriitor oarecare, ci de președintele unui stat care se consideră democratic? Chiar dacă partea chineză avertizează, încă de la începutul cărții că ”datorită diferențelor de ordin istoric, cultural și social dintre cele două state , anumite pasaje sunt eliminate”, domnul Iohannis are o problemă destul de sensibilă de rezolvat.
Este interesant de aflat cum poate explica președintele României această problemă care ține de esența democrației, pus în fața unui act de cenzură asupra propriei cărți, când el demască, chiar în paginile lucrării sale, practicile din vremea regimului comunist din România. Dacă modul în care partea chineza a procedat poate părea, până la un punct, de înțeles, pentru că la ei încă funcționează politica pumnului în gură, este totuși greu de acceptat măsura cenzurii în cazul unui președinte de stat. Oare vânzarea celor 3000 de volume ale cărții lui Iohannis în China a fost condiționată de eliminarea pasajelor defăimătoare la adresa comunismului? Întrebarea aceasta, pusă de mulți reprezentanți ai presei de la noi, este legitimă, în condițiile în care este cât se poate de evident că lucrarea președintelui nu ar fi fost pusă la dispoziția cititorilor chinezi în forma sa originală, din motive lene de înțeles.
Administrația prezidențială ar trebui să dea niște explicații în acest caz, dar până acum, așa cum ne-a obișnuit respectiva instituție, nu comentează astfel de întrebări. Editura Curtea Veche, ca titular al drepturilor de autor, a dat acceptul pentru adaptarea ediției în limba chineză, dar e greu de crezut că cineva din conducerea editurii a putut da acordul pentru eliminarea pasajelor critice la adresa comunismului, fără să aiba ok-ul din partea administrației prezidențiale. Unii vor spune că președintele a jucat o carte de strategie, având în vedere rolul tot mai important jucat de China pe eșicherul politic mondial. Dacă acesta a fost scopul, a fost unul destul de discutabil. Mesajul transmis de președintele Iohannis este unul care lasă loc de multe interpretări, în totală contradicție cu sloganul său din campania electorală, care vorbea despre ”România lucrului bine făcut”. Dacă oficialii chinezi au reușit să impună cenzura în cazul unei cărți scrise de un șef de stat, este evident că imaginea negativă se va reflecta și asupra țării conduse de respectivul președinte.
Cristian Huluban